Europa Centrală şi de Est sînt fragilizate

La Tribune

Criza datoriei a făcut o nouă victimă politică, premierul român Emil Boc. Situaţia din România dovedeşte că Europa Centrală şi de Est sînt în prezent fragilizate. Guvernul ungar s-a confruntat în acest week-end cu un marş de protest al opozanţilor, iar manifestaţiile anti-corupţie s-au înmulţit în Slovacia. În Republica Cehă, acordul european a destabilizat guvernul iar Slovenia a cunoscut deja alternanţa, în urma crizei datoriilor.

Premierul Boc şi-a anunţat demisia în contextul în care ţara a fost zguduită timp de numeroase demonstraţii împotriva consolidării bugetare a guvernului.

Partidul de guvernămînt de centru-dreapta al lui Boc, PDL, “cheia de boltă” a coaliţiei aflate la putere la Bucureşti, a presat în ultimele zile pentru demisia premierului. În cele mai recente sondaje, această formaţiune nu a mai primit mai mult de 15% din intenţiile de vot faţă de 32% la legislativele din 2008.

În 2009 Bucureştiul a solicitat un ajutor de 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a evita falimentul. Evident, instituţia cu sediul la Washington a pus condiţiile sale, în special în termeni de consolidare a finanţelor publice. Pensiile au fost îngheţate, salariile bugetarilor tăiate cu un sfert. Pentru a merge chiar mai repede, TVA-ul a trecut de la 19% la 24%.

Într-o primă etapă, aceste măsuri au fost bine acceptate şi cu numai cîteva luni în urmă cancelariile au lăudat admirabila “pasivitate” a românilor, în special prin comparaţie cu rezistenţa grecilor, portughezilor sau italienilor. În 2011, deficitul bugetar a fost adus de la 6,9% la 4,9% din PIB. Dar efectele acestei consolidări au sfîrşit prin a greva prea greu populaţia, deoarece creşterea economică a rămas slabă. După doi ani de declin puternic în 2009 şi 2010 (-7,1% şi -1,9%), PIB-ul nu a crescut în 2011 decît foarte modest (+1,7%) iar previziunile de creştere pentru 2012 au fost revizuite de Comisia Europeană de la 3,1% la 2,1%. Rata şomajului a crescut anul trecut de la 7,3%, la 8,2%.

Manifestaţiile au început în urmă cu cîteva săptămîni pentru a protesta împotriva politicii de austeritate. La mijlocul lunii ianuarie, s-au transformat într-o adevărată revoltă. Emil Boc nu a jucat deloc cartea concilierii, continuînd să afirme că politica sa a fost necesară, că aceste revolte sînt intolerabile şi că obiectivul ar trebui să fie aderarea încă din 2015 la zona euro.