Protestele anti-austeritate din România reflectă nemulţumirea generală faţă de politicile guvernului

Agerpres

BBC relevă luni că, deşi protestele din România au început în sprijinul lui Raed Arafat, ele s-au extins pentru a manifesta nemulţumirea generală faţă de politicile guvernului. În opinia postului britanic, însă, demisia popularului oficial din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii a fost un catalizator improbabil al demonstraţiilor.

Guvernul român a convocat o reuniune de urgenţă duminică tîrziu pentru a discuta despre protestele violente care nu au arătat niciun semn de atenuare, după ce demonstranţii furioşi din cauza măsurilor de austeritate au aruncat pietre şi torţe incendiare împotriva jandarmilor, la Bucureşti, scrie New York Times, care preia Associated Press.

Protestele sînt cele mai grave de la preluarea puterii de către preşedintele Traian Băsescu, în 2004. Ele sînt rezultatul frustrării privind reducerile salariale din sectorul public, ale pensiilor, impozitele mai mari, nepotismul în institutiile de stat şi corupţia larg răspîndită.

Deşi protestele au început joi, în sprijinul lui Raed Arafat, care a demisionat marţi în urma nemulţumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenţă, furia a fost îndreptată în special împotriva preşedintelui cîndva popular. Cu toate că Băsescu a retras proiectul vineri, protestele au continuat.

Băsescu a promis să fie un preşedinte implicat activ atunci cînd a venit la putere în 2004. El a acordat cu regularitate interviuri în supermarketuri, a fost filmat dansînd cu soţia sa în restaurante şi s-a bucurat de o reputaţie de om al poporului.

Duminică, sute de oameni de toate vîrstele au protestat zgomotos în Piaţa Universităţii din Bucureşti, scandînd “Jos Băsescu!” şi cerînd alegeri anticipate. Sute de protestatari s-au adunat şi în alte oraşe, printre care Iaşi, Cluj-Napoca, Deva şi Galaţi.

Premierul Emil Boc a declarat că guvernul, împreună cu partenerii de coaliţie, va elabora un nou proiect de lege privind sănătatea, consultîndu-se cu politicienii şi grupurile civile. Boc a vorbit după ce a vizitat un ofiţer de poliţie spitalizat în urma loviturii la cap cu o piatră, în protestele de sîmbătă.

Portalul MSN News UK relevă că românii au fost dezamăgiţi de preşedintele Băsescu, în special în contextul economiei în declin. Criticii spun că el este prea făţiş şi a devenit tot mai înclinat spre dispute, fapt care nu este adecvat pentru postul pe care îl deţine.

Deutsche Welle punctează la rîndul său că preşedintele, odată popular în România, se confruntă acum cu cereri de a demisiona după ce demonstranţii au ieşit în stradă pentru a patra zi de proteste, ca răspuns la măsurile nepopulare de austeritate şi privind reforma sănătăţii.

Deşi Băsescu a retras proiectul de lege vineri, protestele au escaladat în week-end. Drept răspuns, ministrul de interne Traian Igaş a convocat o reuniune de urgenţă ce vizează stoparea crizei.

Deutsche Welle aminteşte că guvernul a pus în aplicare măsuri de austeritate dureroase, care au crescut TVA-ul şi au redus salariile bugetarilor, ca parte a unui acord de ajutor de doi ani cu FMI.

Protestatarii şi-au exprimat furia faţă de măsurile de austeritate, precum şi faţă de nepotismul de stat şi corupţia extinsă, cerînd demisia lui Băsescu şi a premierului Emil Boc, care conduce un guvern de coaliţie.

CNN notează că unele dintre sutele de persoane care au demonstrat duminică în Piaţa Universităţii au cerut dreptate şi au acuzat guvernul şi măsurile de austeritate pentru standardele lor de trai sărace.

Românii de rînd care au făcut declaraţii pentru CNN au menţionat nesiguranţa financiară, faptul că pensionarii îşi împart veniturile modeste cu copiii şomeri, că li s-a cerut la spital să plătească pentru medicamente, seringi şi bandaje, că şomajul sileşte membrii de familie să se despartă, pentru a munci în străinătate, lăsîndu-şi copiii acasă, care cresc fără părinţii lor.

Protestatarii au blocat traficul, fluturînd steaguri cu partea din centru ruptă, pentru a simboliza revoluţia din 1989. Alţii purtau înscrisuri cu “Libertate” şi “Jos Băsescu”.

Confruntat cu presiunea publică, Băsescu a cerut retragerea proiectului ce vizează reforma în sănătate, declarînd că a luat decizia dupa ce a văzut că o majoritate a celor din sistemul medical s-a opus schimbării.

Criticii au susţinut că proiectul favorizează sistemul privat de sănătate, permiţînd accesul la fonduri guvernamentale, în timp ce sistemul finanţat de stat duce lipsă de ajutor financiar.

CNN aminteşte la rîndul său că protestele urmează după mai multe măsuri nepopulare luate de guvern în ultimii doi ani. După ce a primit un împrumut de 20 miliarde de euro de la FMI şi UE, în 2009, guvernul a redus salariile din sectorul bugetar cu 25%, un an mai tîrziu, pentru a pune în aplicare măsurile de austeritate recomandate de FMI.

The Press Association notează că sprijinul larg faţă de Raed Arafat a determinat comentatorii să facă paralele cu Tökés Lászlo, a cărui opoziţie împotriva dictatorului Nicolae Ceauşescu în 1989 a fost scînteia care a aprins revolta anticomunistă.

Pe tot parcurusl week-end-ului manifestaţiile s-au înmulţit în oraşele mari din România, subliniază RFI. Postul relevă că, iniţial organizate împotriva reformei sistemului de sănătate, ele l-au luat drept ţintă pe preşedintele Băsescu şi politica sa de austeritate bugetară. Reluarea creşterii nu produce încă efecte în viaţa de zi cu zi a românilor, care cer pe viitor alegeri anticipate. Cele mai recente manifestaţii s-au încheiat cu violenţă.

De peste zece ani România nu a mai cunoscut astfel de evenimente. Totul a început joi, 13 ianuarie, seara: la început, demonstranţii au protestat împotriva proiectului de reformă a sistemului medical, care viza privatizarea sistemului de urgenţă. Deşi guvernul a retras a doua zi reforma asigurărilor de sănătate, mai multe mii de români au început să iasă în stradă, la Bucureşti şi în alte oraşe mari, cum ar fi Braşov, Timişoara şi Iaşi.

În cursul week-end-ului, protestatarii au cerut alegeri anticipate şi demisia lui Băsescu, considerat principalul responsabil pentru situaţia ţării. Grav afectată de criza economică, România a adoptat în urmă cu un an măsuri de austeritate draconice, cum ar fi scăderea salariilor bugetarilor cu 25%.

Astăzi, situaţia generală este pe cale să se amelioreze, cu o creştere de 2% în 2011. Dar pentru majoritatea românilor, această creştere nu este încă vizibilă în viaţa de zi cu zi. Potrivit unui studiu european, România este cea mai săracă ţară din Europa, aproape unul din doi români este considerat sărac sau în pragul excluziunii sociale.

Principalele cotidiene germane şi pagina de internet a postului austriac public de televiziune ORF consemnează luni, la rîndul lor, că peste o mie de persoane au ieşit în stradă la Bucureşti şi în alte oraşe din România pentru a protesta împotriva programului riguros de austeritate intrat în vigoare în ţară în urmă cu doi ani pentru ca România să poată îndeplini condiţiile stricte ale acordului cu Fondul Monetar Internaţional.

Demonstranţii au aruncat cu pietre şi cocktailuri Molotov, iar forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene, scrie Der Spiegel, subliniind că protestele împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi politica de austeritate dusă de guvern s-au transformat la Bucureşti în adevărate lupte de stradă.

Protestele s-au extins duminică în întreaga ţară, printre cele mai importante oraşe numărîndu-se, pe lîngă Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi.

Demonstraţiile s-au îndreptat nu numai împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvernul Boc, dar şi împotriva şefului statului Traian Băsescu, căruia i se atribuie un comportament autoritar. Prin programul de austeritate impus, ţara puternic afectată de criza financiară trebuie să îndeplinească criteriile stricte ale FMI. Pensiile au fost afectate, iar salariile bugetarilor tăiate cu 25%. În plus, guvernul a mărit TVA cu cinci procente, notează Der Spiegel.