22 de ani de cînd Clujul şi-a revendicat libertatea

Asociaţiile de revoluţionari din Cluj, împreună cu Instituţia Prefectului şi Primăria municipiului Cluj-Napoca vor organiza, în 21 decembrie, o serie de activităţi de comemorare a Revoluţiei din ’89. Manifestările vor începe la ora 10,00, pe podul de peste Someş, aflat lîngă Hotel Astoria, unde, la 21 decembrie 1989, au fost ucişi primii trei manifestanţi.

Aici vor fi depuse coroane de flori, după care va urma un marş comemorativ pe traseul strada „Regele Ferdinand” pînă la Monumentul „Stîlpi Împuşcaţi” din Piaţa Unirii, unde la ora 10,30 va avea loc o slujbă religioasă, se vor depune jerbe de flori şi se va cînta Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, române”  şi colinzi. De aici,  participanţii vor parcurge traseul  Bdul Eroilor – Piaţa Ştefan cel Mare pînă la Cimitirul Eroilor de pe Calea Turzii, unde, începînd cu ora 11,30, va fi oficiată o slujbă religioasă, urmată de depuneri de coroane şi parada militară. La aceeaşi oră, se vor depune jerbe de flori în locurile în care au fost împuşcaţi manifestanţi din Piaţa Mărăşti, strada Moţilor, iar în cimitirul din Mănăştur va avea loc un parastas în memoria clujenilor căzuţi pentru libertate. Organizatorii susţin că la menifestările din acest an dedicate comemorării Revoluţiei din ’89 de la Cluj vor participa toate cele cinci asociaţii de revoluţionari.

Cine a fost responsabil pentru morţii de la Cluj?!
La Cluj au murit 29 de oameni, iar alţi 52 au fost răniţi în timpul confruntărilor din decembrie 1989. Acest lucru a făcut obiectul a două dosare penale. Una din cauze i-a avut în atenţie pe mr(r) Ilie Dicu, pe fostul prim-secretar al judeţului Cluj, Ioachim Moga, fostul şef al Armatei a IV-a Transilvania, generalul-colonel Iulian Topliceanu, colonelul Valeriu Burtea şi locotonent-colonelul Laurenţiu Cocan. Într-un alt dosar au fost cercetaţi generalul (r) Florian Caba, care era la momentul revoluţiei şeful de stat major al garnizoanei Someşeni, cpt(r) Carp Dando şi cpt (r) Iacob Gheorghe.

Ambele cauze au fost deosebit de complexe, impunîndu-se audierea a zeci de martori şi efectuarea a numeroase expertize. În martie 2006, instanţa Curţii de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în dosarul  privindu-i pe Dicu, Topliceanu, Moga, Burtea şi Cocan. Astfel, prin sentinţa instanţei supreme, Ilie Dicu a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fostul prim-secretar al judeţului Cluj, Ioachim Moga, la opt ani de închisoare, fostul şef al Armatei a IV-a Transilvania, generalul-colonel Iulian Topliceanu, la zece ani puşcărie, colonelul Valeriu Burtea a primit nouă ani de închisoare şi locotonent-colonelul Laurenţiu Cocan nouă ani de închisoare.

Actualmente, dintre cei condamnaţi, doar maiorul Ilie Dicu se mai află închis la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla.

În dosarul în care au fost cercetaţi Caba, Carp şi Iacob, lucrurile au evoluat cu totul diferit. Imediat după 2000, procurorii au închis dosarul, însă, în decembrie 2007, ancheta a fost reluată în forţă. Generalul Dan Voinea, adjunctul şefului Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, însoţit de un grup de anchetatori, au venit la Cluj pentru a audia la sediul Parchetului Militar Cluj zeci de martori care au asistat la masacrele comise de militari, în centrul Clujului, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989.

Persoanele anchetate de generalul Voinea au fost căpitanul (r) Carp Dando, cel care a condus dispozitivul din Piaţa Libertăţii (actuala Unirii), unde au murit 14 clujeni, şi Florian Caba, locotenent-colonel în timpul revoluţiei, ajuns după 1990 pînă la gradul de general-maior. Vizavi de cpt (r) Iacob Gheorghe cercetările au fost oprite, deoarece acesta decedase.

Caba şi Carp au fost acuzaţi de „participaţie improprie la infracţiunea de omor deosebit de grav”, faptă care se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau pe viaţă. Căpitanul Dando mai era acuzat că nu a gestionat cu responsabilitate situaţia din Piata Libertăţii. Florian Caba era la momentul revoluţiei şeful de stat major al garnizoanei Someşeni. La revoluţie a fost numit ofiţer de legătură între plutoanele de represiune şi comanda Armatei a IV-a Transilvania. Militarii din subordinea lui Caba au acţionat la Hotelul Astoria sub comanda lui Ilie Dicu.

La plecarea din unitate, Caba i-ar fi spus lui Dicu: „Dicule, dacă trece unul de tine, te fac trădător de ţară”. La faţa locului, nicio persoană din zecile de mii ce se îndreptau spre centrul Clujului de pe platforma industrială nu a trecut de maşinile de luptă ale infanteriei şi de militarii comandaţi de Dicu.

În urma evaluării tuturor probelor, procurorii militarii au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Florian Caba şi a lui Carp Dando. Acest lucru i-a nemulţumit pe reprezentanţii Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, aceştia atacînd soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa supremă, după ce a analizat cauza, a dispus respingerea definitivă şi irevocabilă a cererii Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din Cluj privind infirmarea rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală a lui Caba şi Carp şi trimiterea celor doi în judecată. Soluţia a fost dată de completul de nouă judecători al ÎCCJ în data de 7 decembrie 2009.

Cosmin PURIŞ