Călin Stoia face victime în rîndul poliţiştilor clujeni

 Adjuncţii Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, şeful Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv (CRAP) al IPJ Cluj şi doi agenţi de poliţie sînt cercetaţi de Direcţia de Control Intern al IGPR pentru nerespectarea prevederilor cu privire la supravegherea arestatului. Măsura a fost luată după ce ofiţerii din IGPR, veniţi la Cluj să verifice împrejurările în care Călin Stoia, arestat în dosarul Apostu, a urmat un tratament la Clinica de Recuperare, au constatat mai multe nereguli.

În urma verificărilor efectuate de către ofiţerii Direcţiei de Control Intern a Poliţiei Române cu privire la modul în care au fost respectate prevederile legale privind asigurarea tratamentului medical în cazul omului de afaceri Călin Stoia, aflat în arestat preventiv în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv (CRAP) al IPJ Cluj, s-a constatat că persoana respectivă avea dreptul la tratament, acesta fiind prescris de un medic specialist, însă au fost descoperite şi o serie de nereguli, se arată într-un comunicat al IGPR.

Astfel, ofiţerii Poliţiei Române au identificat anumite nereguli în ceea ce priveşte verificarea posibilităţii efectuării tratamentului recomandat în cadrul reţelei medicale a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, verificarea fiind efectuată doar la nivelul judeţului, precum şi a informării procurorului privind motivele asigurării tratamentului medical în cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj. ‘’Totodată, au fost identificate nereguli cu privire la supravegherea arestatului pe timpul asigurării transportului şi a efectuării procedurilor medicale, respectiv a modului de constituire a escortei, precum şi a instruirii şi echipării membrilor acesteia’’, arată IGPR. În acest context, s-a dispus declanşarea cercetării prealabile faţă de adjuncţii şefului IPJ Cluj şi faţă de şeful Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv (CRAP) al IPJ Cluj.

Conform IGPR, ofiţerii Direcţiei Control Intern au verificat şi “un presupus comportament inadecvat” al şefului IPJ Cluj faţă de Sorin Apostu aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Cluj, constatînd că, în virtutea dreptului la petiţionare, primarul suspendat a solicitat audienţe la şeful IPJ Cluj, iar în cadrul acestora au fost discutate aspecte privind condiţiile de reţinere, reclamate de cel în cauză ca fiind improprii şi, totodată, a fost solicitat dreptul de a beneficia de o vizită din partea familiei. Ofiţeri ai Corpului de Control din cadrul IGPR au început, miercuri, verificări la Inspectoratul de Poliţie Cluj, în cazul tratamentului medical de care beneficiază omul de afaceri Călin Stoia, arestat pentru corupţie.

Demersul IGPR vine după ce presa a dezvăluit la începutul acestei săptămîni că Călin Stoia, arestat în dosarul Apostu pentru dare de mită, beneficiază în arest de un tratament preferenţial şi că în virtutea acestui fapt merge aproape zilnic cîte două ore la Spitalul de Recuperare, la bazin, unde face şi exerciţii pentru coloană. În acest context s-a pus în discuţie modul în care este respectat articolul 1391 din Codul de procedură penală, în care se precizează că arestatul poate urma tratament medical, dar numai sub pază permanentă. Presa a dezvăluit că în perioada în care Stoia făcea tratamentul nu era niciun gardian pe holurile spitalului sau în cabinetele în care acesta făcea exerciţii. DNA a acuzat, în acest context, conducerea IPJ Cluj că nu a făcut nicio comunicare Serviciului Teritorial Cluj al DNA cu privire la efectuarea de investigaţii de specialitate şi nici cu privire la procedurile de recuperare efectuate la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, de care a beneficiat inculpatul aflat în arest preventiv.

DNA susţine că, potrivit art. 1391 din Codul de procedură penală, privind tratamentul medical sub pază permanentă, în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice, motivele care au determinat luarea acestei măsuri fiind comunicate de îndată procurorului. Articolul 139 din Codul de Procedură Penală prevede că Tratamentul medical sub pază permanent se poate face în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În acets context, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice. Motivele care au determinat luarea acestei măsuri sînt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii.

Sorin Apostu şi Călin Stoia au fost arestaţi în 9 noiembrie pentru fapte de corupţie. Cei doi au încercat de mai multe ori să obţină punerea în libertate, însă de fiecare dată instanţa le-a respins solicitarea. Ieri, primarul suspendat al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu şi directorul firmei Brantner Veres, Călin Stoia au înaintat o acţiune la Curtea de Apel Cluj pentru a fi puşi în libertate sub control judiciar. Potrivit avocatului Tiberiu Ban, apărătorul lui Apostu, cererea de liberare provizorie sub control judiciar va fi judecată în 22 decembrie.

Potrivit Codului de Procedură Penală, în cazul în care se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar, Apostu şi Stoia vor trebui să respecte următoarele obligaţii: să nu depăşească limita teritorială a municipiului Cluj-Napoca; să se prezinte la organul de urmărire penală şi la instanţa de judecată ori de cîte ori este chemat; să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de către instanţă, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de cîte ori este chemat; să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; să nu se apropie de martorii cauzei şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect decît în cazurile şi condiţiile cînd soluţionarea cauzei penale în care sînt cercetaţi împreună, o va impune.

Potrivit dispoziţiilor art. 160 alin. (1) şi alin. (2) C.pr.pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor din culpă precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvîrşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte. Codul de Procedură Penală mai prevede că instanţa poate să dispună faţă de in culpatul pus în libertate sub control judiciar să nu revină în funcţia pe care a avut-o cînd a comis infracţiunea.

C.P.