Expoziţii şi evenimente la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Instituţia clujeană propune, pentru perioada imediat următoare, noi expoziţii temporare, după cum urmează:

• Expoziţia Salonul de iarnă al medicilor, ediţia a 41-a, organizată în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, al cărei vernisaj va avea loc miercuri, 23 noiembrie 2011, la ora 13.

• Expoziţia de grafică Bardócz Lajos (Ungaria).

Artistul s-a născut în anul 1936 la Sebeş, jud. Alba, a absolvit Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în anul 1960, iar în perioada 1970-1988 a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, fiind mentorul multor generaţii de artişti contemporani. Din anul 1988 trăieşte în Ungaria. A avut expoziţii personale în România, Ungaria, Austria şi Germania. A participat la expoziţii colective în România şi Ungaria, precum şi la Ljubliana (Slovenia), Bradford (Marea Britanie), Tokyo etc. Lucrările sale au fost recompensate cu premii la Expoziţiile de iarnă de la Kecskemét (1988, 1989, 2002), Expoziţiile de vară de la Debrecen (2002, 2006).

Expoziţia de la Muzeul de Artă prezintă o selecţie de 40 de lucrări de grafică realizate în pastel şi cărbune din creaţia recentă a artistului, avînd subiecte variate: de la peisaje la lucrări cu caracter evocator-istoric, de la lucrări cu o dimensiune spirituală pregnantă la lucrări ce evocă personalităţi ale culturii abordate prin intermediul portretului. Expoziţia va fi deschisă pînă în 27 noiembrie 2011.

• „Căderea. Chemarea”. Expoziţie în cadrul programului „Parti-pris”, organizată de Erwin Kessler cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Expoziţia inaugurează programul „Parti- pris” în cadrul căruia diverse personalităţi ale lumii culturale vor fi invitate să propună expoziţii cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă, componenta de cercetare critică a programului fiind una esenţială. Prima expoziţie din programul „Parti-pris” este realizată de cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler, care a selectat lucrări semnate de Corneliu Baba, Abgar Baltazar, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Cojan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Ion Dumitriu, Hans Eder, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Mihai Horea, Gheorghe Ilea, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Iosif Klein, Markus Lüpertz, Tasso Marchini, M. H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Florin Mitroi, Ioan Aurel Mureşan, Nagy István, Theodor Pallady, Aurel Popp, Sabin Popp, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu-Sion, Nicolae Tonitza, Herri met de BLES.

Această expoziţie încearcă să circumscrie un fel de genealogie a unor strategii artistice pertinente în cazul picturii contemporane, îndeosebi pentru aşa-numita Şcoală de la Cluj.

Lucrările stau sub semnul unor experienţe convergente vizual şi perceptiv, toate din zona situaţiilor suspendate, cu naraţiuni, subiecte sau stări echivoce marcate de ambianţe întunecate, dramatice şi uneori violente, care imprimă o sugestie de alunecare, de prăbuşire, de gol (=„căderea”).

A doua componentă, care provine şi ea din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, este constituită dintr-un număr de patru piese de artă flamandă şi germană. Aceste piese sînt: Decapitarea Sf. Iacob (Şcoală austriacă dunăreană, prima jumătate a secolului al XVI-lea), două aripi de altar de Şcoală dunăreană cca. 1630, cu Asasinarea Sf. Thomas Becket în catedrala din Canterbury şi cu Iisus arătîndu-şi rana din coastă lui Toma necredinciosul şi Purtarea crucii (Drumul spre Golgota) ce poate fi atribuită atelierului lui Herri met de Bles (sau unui imitator) din prima jumătate a secolului 16.

Toate aceste patru lucrări au ca temă pierderea, căderea, moartea dar şi, concomitent, înălţarea, izbăvirea (=„chemarea”) pe care o aduce aceasta.

În acelaşi spaţiu în care vor fi expuse aceste patru lucrări, sînt expuse şi două lucrări recente de Victor Man, ale căror subiecte au ca reper motive şi scheme iconografice violente şi mohorîte, dar totodată capabile să producă revelaţie, desprinse din istoria artei (pre- şi post) renascentiste, respectiv o variaţie pe marginea unei lucrari de Sasetta, Sf. Antonie chinuit de diavoli (1424) şi lucrarea Neintitulată, al cărei reper este o carte de tarot, ce vine tot din (pre)modernitatea culturală occidentală.

Expoziţia va fi deschisă pînă în 30 decembrie 2011.

• Vîrsta de bronz”. Expoziţia bienală de sculptură mică în bronz, ediţia a II – a, realizată în parteneriat de Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Uniunea Artiştilor Plastici din România. Conceptul manifestării aparţine sculptorilor Radu Moraru, decan al Facultăţii de Arte Plastice, şi Alexandu Păsat, şef al departamentului sculptură, din cadrul UAD Cluj-Napoca şi iniţiază un dialog viu între generaţiile de artişti tineri şi maeştrii consacraţi. În cadrul expoziţiei participă 96 de artişti profesionişti, membri ai uniunilor de creaţie din România, cadre didactice din universităţile româneşti de profil şi tineri absolvenţi. Participanţii aparţin unor generaţii ce depăşesc jumătate de secol, de la nume consacrate în plan naţional şi internaţional pînă la tineri artişti debutanţi. Invitaţi din străinătate – artiştii Heide Warlamis şi Makis Warlamis.

Expoziţia va fi deschisă pînă în 4 decembrie 2011.

• Galeria Naţională, deschisă în sălile de la etajul clădirii, etalează piese de pictură şi sculptură selectate din patrimoniul Muzeului, propunînd o prezentare coerentă (atît sub raport cronologic, cît şi sub raportul filiaţiilor stilistice), a cinci secole de artă plastică naţională, cu un accent caracteristic asupra artei din Transilvania (şi cu deosebire din centrul artistic Cluj) şi cu o evidenţiere expresivă a multiculturalităţii proprii spaţiului intracarpatic.

• Evenimente: Concert organizat în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SONORO – marţi, 22 noiembrie 2011, ora 16.