Cele mai nemeritate şapte premii Nobel pentru Pace

Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace 2011 la trei femei, o pacifistă liberiană (Leymah Gbowee), o economistă (preşedinta Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf) şi o ziaristă yemenită (Tawakkul Karman), comitetul norvegian a atras atenţia asupra relaţiei dintre femei, violenţă şi construirea păcii. Premiul au fost îndreptăţit anul acesta, dar nu a fost întotdeauna cazul în alegerea unor laureaţi.

Acest Nobel a restaurat credibilitatea premiului, pus serios la îndoială de deciziile controversate din trecut. Joshua Keating a întocmit pentru revista Foreign Policy o listă de şapte persoane care, potrivit multora, nu au meritat să primească premiul Nobel pentru Pace.

Pe aceasta figurează în ordine: Yasser Arafat, pentru activităţile sale teroriste; Henry Kissinger, pentru bombardarea în secret a Cambodgiei; Theodore Roosevelt, pentru rolul său în războiul din 1898 împotriva Spaniei; Woodrow Wilson, pentru rasismul său; Kofi Annan, pentru greşelile sale în Rwanda şi în operaţiunea Petrol contra alimente din Irak; Mohamed el Baradei şi AIEA, pentru incapacitatea de a controla proliferarea nucleară; şi Barack Obama, pentru puţinele sale merite, completate pe deasupra de un discurs de acceptare dedicat integral utilizării forţei în relaţiile internaţionale.

Lista este discutabilă, iar premiile par unele mai nemeritate decît altele, desigur cel al lui Wilson atrage atenţia. Atrage de asemenea atenţia că o revistă americană publică o listă a celor mai “nemeritate” premii Nobel pentru Pace acordate unor americani, dintre care trei preşedinţi ai SUA. Pe de altă parte, aşa cum remarca cineva, cei şapte au ceva în comun: sînt toţi bărbaţi. Să fie oare o întîmplare?