Europa s-a răzgîndit să se certe cu Ianukovici din cauza Iuliei Timoşenko

Adoptarea de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind Ucraina a fost determinată de sentinţa aspră “în dosarul gazifer” al Iuliei Timoşenko. Conducerea UE a condamnat sentinţa, catalogînd-o drept “motivată politic”, în timp ce ministrul de externe al UE, Catherine Ashton, a ameninţat Kievul cu “revizuirea relaţiilor”. Experţii prevedeau un blocaj în procesul de integrare a Ucrainei în UE.

Iniţial, părea că lucrurile se îndreaptă tocmai spre un asemenea blocaj. Drept replică la criticile Bruxellesului, Ianukovici a declarat în mod categoric că “dosarele penale la adresa Iuliei Timoşenko trebuie separate de integrarea ucraineană în UE”. La rîndul său, UE a amînat vizita lui Ianukovici la Bruxelles, planificată pentru 20 octombrie. Sub semnul întrebării s-au pomenit şi acordul de asociere, şi cel de liber schimb cu UE, fapt care i-a permis Rusiei să spere că Ucraina va accepta să adere la Uniunea Vamală. În această situaţie, rezoluţia Parlamentului European era menită să demonstreze planurile reale ale Europei în relaţia cu Kievul.

Documentul atestă că UE nu intenţionează să renunţe la apropierea de UE din cauza urmăririi penale a Iuliei Timoşenko. Rezoluţia, care a devenit o variantă de compromis rezultată din proiectele a cinci partide europene, chiar dacă formulează critici la adresa Kievului, conţine totodată un îndemn clar ca Ucraina să continue cursul spre integrare, pînă la obţinerea statutului de membru deplin al UE.

Parlamentarii europeni nu au condiţionat în mod ferm integrarea europeană a Ucrainei de soarta Iuliei Timoşenko, adoptînd o formulă mult mai moale decît cea propusă de influentul Partid Popular European, care menţine relaţii parteneriale cu partidul ucrainean de opoziţie “Batkivşina”. Proiectul acestui partid prevedea ca, în cazul în care sentinţa la adresa Iuliei Timoşenko nu va fi anulată, semnarea acordului de asociere cu Ucraina să fie amînată.

Mai mult decît atît, parlamentarii europeni consideră acum că Bruxellesul nu trebuia să amîne vizita lui Ianukovici, astfel că rezoluţia îndeamnă Consiliul UE şi Comisia Europeană să-l invite pe preşedintele ucrainean în ajunul summitului din decembrie Ucraina-UE. Deputaţii speră la “reluarea unui dialog constructiv cu Ucraina, care să ducă la parafarea acordului de asociere”.

În timpul dezbaterilor pe marginea rezultatelor votului, reprezentanţii diverselor partide declarau la unison că, în pofida faptului că Ucraina are probleme cu democraţia şi “trebuie criticată pentru aceasta”, ţara nu poate fi lăsată fără perspectiva integrării în UE.

Ministerul de Externe al Ucrainei consideră rezoluţia Parlamentului European “o mare victorie” pentru ţară, deoarece “parlamentarii europeni au recunoscut dreptul Ucrainei la statutul de membru în UE, cu condiţia întrunirii de către aceasta a criteriilor corespunzătoare”. Totodată, o sursă de informaţie din cadrul guvernului ucrainean a declarat pentru Kommersant că textul final al rezoluţiei “se datorează în mare parte tovarăşului Putin”. “Europenii nu doresc să izoleze Kievul şi să-l împingă în braţele Moscovei”.