Directorii români sînt cei mai pesimişti din Europa

Directorii din România sînt cei mai pesimişti în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale companiilor lor în 2012, relevă cel de-al şaselea raport Deloitte Business Sentiment Index realizat în ţările din Europa Centrală.

„În România, aşteptările directorilor executivi în privinţa economiei în următoarele şase luni au rămas relativ neschimbate faţă de ediţia anterioară a studiului. Eşantionul din România a oferit în mare răspunsuri neutre comparativ cu restul ţărilor participante. Cu toate acestea, directorii români sînt cei mai pesimişti în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale companiilor lor”, se arată în raport.
Astfel, se continuă tendinţa remarcată la ediţiile anterioare, ponderea de optimişti coborînd de la 63% în trimestrul trei din 2010, la 48% în trimestrul doi din 2011, respectiv 31% în prezent. Pe de altă parte, din studiu reiese şi o schimbare importantă în ceea ce priveşte aşteptările de creştere a veniturilor din vînzări şi a planurilor de achiziţii pe următoarele 12 luni. Per ansamblu, rezultatele studiului indică o scădere îngrijorătoare a încrederii din regiune, pentru prima dată de la lansarea indicelui, în 2009.

Nordul, la fel de pesimist ca și Sudul

Rezultatele studiului arată că directorii executivi din Europa Centrală sînt pesimişti în privinţa economiilor din regiune în 2012, această scădere a încerederii avînd loc după cinci creşteri consecutive raportate de ultimele ediţii ale studiului.

Pesimismul directorilor executivi, cu precădere în partea de nord a Europei Centrale, este determinat de temerea că actuala criză a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorînd astfel în continuare economiile din regiune, în următoarele 6 – 12 luni. Rezultatele cercetării arată că numai 16% dintre respondenţi sînt optimişti în privinţa perspectivelor economice generale în următoarele şase luni. În acelaşi timp, 43% dintre ei cred că situaţia se va deteriora în viitorul apropiat.

Evident, opinia directorilor diferă semnificativ de la ţară la ţară. Încă de la izbucnirea crizei globale, Europa Centrală s-a împărţit în două tabere în privinţa perspectivelor economice. Nordul regiunii (Polonia, Cehia, Slovacia) a fost în general mai optimist, în timp ce ţările din sud (Ungaria, România şi Croaţia) s-au arătat în permanenţă mai prudente. A şasea ediţie a studiului arată că optimismul economiilor din nord a fost afectat semnificativ, aceste ţări bazîndu-se foarte mult pe industria prelucrătoare şi pe exporturile în Europa de Vest. Drept rezultat, ele sînt cel mai afectate de problemele crizei europene a datoriilor suverane.

Respondenţii din Polonia sînt cu precădere afectaţi de situaţie, indicele de încredere al ţării a revenind la nivelul înregistrat la prima ediţie (septembrie 2009). Pînă acum, directorii din Polonia au fost cei mai optimişti dintre participanţii la studiu. În prezent, doar 10% dintre ei se aşteaptă la reluarea angajărilor la companiile pe care le conduc, faţă de 36% la ediţia din iunie. Nivelul de optimism s-a diminuat şi în ceea ce priveşte veniturile din vînzări anticipate pentru anul viitor, o pondere de 62% anticipând acum venituri în creştere, faţă de 85%, în luna iunie. De asemenea, în Cehia, peste un sfert dintre directorii executivi chestionaţi (27%) se aşteaptă la venituri reduse, faţă de 16% în iunie.

Prudență și în privința angajărilor

Perspectivele privind personalul sînt împărţite în mod egal între cei care se aşteaptă la o creştere, respectiv o scădere în următoarele 12 luni (27%). Dintre toate ţările incluse în studiu, Slovacia s-a evidenţiat prin cea mai accentuată deteriorare a sentimentului privind perspectivele economiei naţionale.

În luna iunie, 84% dintre respondenţi erau optimişti, dar acum doar 12% se mai aşteaptă la o schimbare pozitivă. În mod similar, dacă în luna iunie nimeni nu se aştepta la scăderi în economie, acum 52% dintre directorii executivi preconizează un declin.

Totodată, directorii executivi din Ungaria sînt mai optimişti în ceea ce priveşte angajările, deşi majoritatea (60%) preconizează că personalul va rămîne relativ neschimbat în următorul an. Ungaria este cea de-a doua ţară, după Slovacia, care are perspective stabile în ceea ce priveşte cheltuielile de capital pe următoarele 12 luni.

Ajutoarele de stat nu prea contează

Studiul a inclus şi o serie de întrebări care au urmărit să identifice importanţa ajutorului public în planurile de investiţii. Aproape toţi participanţii (99%) spun că ajutorul de stat nu a fost un factor decisiv la momentul realizării de investiţii în trecut. Doar 8% dintre ei consideră că ajutorul de stat s-a dovedit foarte important în cazul unei investiţii anterioare, iar 67% au indicat că ajutorul de stat nu a fost luat deloc în calcul.

Industria prelucrătoare este prima care ia în calcul un astfel de ajutor, 37% dintre reprezentanţii acestui domeniu raportînd că au avut acest lucru în vedere în cazul unei investiţii anterioare. Urmează industria de retail/comerţ (22%) şi energie şi resurse (15%). Peste o treime dintre respondenţi (38%) spun că ajutorul public ar fi unul dintre factorii luaţi în calcul la momentul realizării unei investiţii noi pe viitor. În Cehia şi Polonia, majoritatea participanţilor la studiu (67%, respectiv 62%) consideră că posibilitatea de a dispune de un astfel de ajutor ar putea fi unul dintre factorii de decizie la selectarea locului de realizare a unei investiţii viitoare. Numai 27% dintre omologii din Croaţia, Slovacia şi România sînt de aceeaşi părere. Industria prelucrătoare este prima care ar putea lua în calcul un astfel de sprijin la momentul realizării unei investiţii noi (60% dintre respondenţi).