Copţii – o minoritate care luptă pentru spaţiul său în noul Egipt

La Vanguardia
La Cairo s-a aprins din nou scînteia discordiei şi urii interreligioase, într-o democraţie fragilă după revoltele sociale care au dus la înlăturarea fostului preşedinte Hosni Mubarak. Acum Egiptul este tutelat de militari pînă la organizarea alegerilor legislative şi generale pentru a aproba noua Constituţie după era lui Mubarak. Rămîn însă vii tensiunile între diferitele comunităţi religioase care îşi caută reprezentativitatea şi propriul spaţiu într-o societate cu o cultură milenară. Confesiunile religioase caută spaţiu şi putere, asemeni creştinilor copţi. Cine sînt ei şi cui datorează acest nume în cadrul creştinismului?

Copţii sînt moştenitorii Bisericii din Alexandria, fondată de sfîntul apostol Marcu. Cu doar trei locuri dintr-un total de 508 în noul Parlament egiptean, creştinii copţi se simt excluşi din noua putere legislativă care trebuie să dezbată şi să supună la vot noua Carta Magna a ţării în următoarele săptămîni. “Reprezentăm 10% din populaţia ţării. Sîntem minoritatea creştină cea mai extinsă din Orientul Mijlociu, iar în ultimii ani Mubarak ne-a exclus din instituţiile publice şi nu vom mai permite ca noua tranziţie democratică a Egiptului să ne exludă din nou”, a declarat candidata coptă Makram Ebeid.

Creştinii egipteni sînt cunoscuţi drept “copţi”, deoarece cuvîntul provine din “Aegyptos”, care înseamnă literal Egipt. Originea lor datează din primul secol de după Hristos, cînd a fost introdus creştinismul în ţară. Într-un interviu acordat în 2006 postului BBC, Yussef Sidhom, editor copt al revistei Al Watani, susţinea că “ceea este este descrisă ca o minoritate nu ar trebui să fie, deoarece copţii au trăit timp de secole răspîndiţi sau amestecaţi cu musulmanii din întreaga ţară”.

Copţii evită să vorbească de controversata relaţie dintre religie şi politică în Egipt. Iar aceasta pentru că în afară de creştini copţi renumiţi, precum fostul secretar general al ONU, Boutros Ghali, şi fiul său Yussef Ghali, care a fost ministru de finanţe, rolul copţilor în viaţa publică este vizibil redus. “Am putea spune că sîntem consideraţi cetăţeni de categoria a doua”, declarase Yussef Sidhom în acest interviu.

“În ultimele trei decenii au avut loc o serie de abuzuri care au afectat drepturile cetăţenilor copţi, în parte din cauza unei legislaţii inegale şi a atitudinii oficialilor care s-au opus să fim numiţi în funcţii administrative sau candidaţi la alegerile politice”, a explicat Sidhom. “Discriminarea sistematică împotriva copţilor a fost comună în multe domenii, precum excluderea din funcţiile de conducere în armată şi din guvern”, subliniază şi Maha Abdel Rahman, profesor de studii politice la Universitatea din Cambridge.