Rezistenţa la turbulenţe a ţărilor din Europa Centrală şi de Est s-a îmbunătăţit

Financial Times

În ultimii anii, legăturile dintre Europa Centrală şi de Est cu partea de vest a continentului au fost atît o sursă de putere, cît şi una de slăbiciune pentru prima. Pentru o mare parte a deceniului trecut, investiţiile străine au invadat regiunea, stimulînd creşterea economică, dar creînd şi dezechilibre şi umflînd bula activelor.

Atunci cînd fluxurile de credit au secat după colapsul Lehman Brothers în 2008, regiunea a fost printre cele mai afectate din lume – deşi au existat excepţii notabile, cum ar fi Polonia, care a evitat recesiunea. Ulterior, Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria şi-au revenit mai puternic decît o mare parte din restul continentului, impulsionate de puterea lor de producţie, dar şi de legătura cu maşina de export germană, pe care investiţiile din ultimii zece ani au creat-o. În prezent însă, pe măsură ce perspectivele economice se întunecă din nou pe pieţele dezvoltate, Europa Centrală resimte din nou teama.

Capitalurile şi monedele regiunii au scăzut în ultimele săptămîni pe fondul crizei din eurozonă, iar unele economii din regiune au trecut prin cel mai rău trimestru de la ultimele trei luni din 2008. În acest context, Fondul Monetar Internaţional s-a alăturat în ultima lună altor organisme care şi-au redus estimările privind creşterea economică pentru acest an şi pentru anul viitor pentru o mare parte din regiune.

În pofida acestui fapt, nicio prognoză nu vorbeşte despre revenirea la recesiune. În timp ce mai la sud-est, în Balcani, perspectivele arată mai rău, în ceea ce priveşte ţările din Europa Centrală şi statele baltice există motive să se creadă că acestea sînt mai puţin vulnerabile .

Dinamica datoriei publice din ţările central şi est-europene este în general mai bună decît în cazul ţărilor occidentale. Spre exemplu, deşi datoria Ungariei este de 77% din PIB şi este mare pentru regiune, comparativ cu multe ţări din zona euro, ea este mai redusă şi în scădere.

Sam Vecht, manager la fondul de investiţii BlackRock’s Eastern European Trust, remarca faptul că agenţiile de rating au upgradat ratingurile de credit pentru statele europene “emergente” în ultimele luni, inclusiv pentru Letonia, Serbia, Ungaria, România şi Republica Cehă. În schimb, în Europa de Vest, ratingurile au fost coborîte pentru Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda.

Deşi Slovacia, Slovenia şi Estonia sînt în zona euro, multe alte state din regiune au încă moneda cu flotare liberă, iar deprecierea de pînă la 10% faţă de euro din ultimele săptămîni le-a crescut competitivitatea. Cu toate acestea, odată ce criza actuală va trece, perspectivele de creştere economică pentru următorii zece ani arată diferit de anii cu creştere economică rapidă de dinainte de 2008.

Acest aspect se datorează parţial faptului că ţările central-europene devin deja economii “hibride”, undeva între pieţele dezvoltate şi emergente, explică Marcin Hejka, managing director regional pentru Intel Capital. Pe termen mediu, însă, creşterea economică a acestor ţări este prevăzută să o depăşească pe cea a Europei Occidentale, în parte datorită procesului continuu de “prindere din urmă” a ţărilor vest-europene.