Ce este de făcut în 2011-2012?

• Cuvînt la inaugurarea anului academic 2011-2012 în reuniunea din Aula Magna •
Aşa cum s-a anunţat de către Universitatea „Jiao Tong” din Shanghai (China), Universitatea „Babeş-Bolyai” a fost luată în calcul, în 2011, pentru intrarea în lista primelor 500 de universităţi  din lume. Presa centrală din România (vezi, de pildă, „Adevărul” din 29 august 2011, www.adevărul.ro) a relatat că „Universitatea „Babeş-Bolyai” este singura instituţie de învăţămînt superior din România care a fost luată în calcul la alcătuirea topului realizat de vestita universitate chineză”.  Evident, este vorba de un eveniment îmbucurător, încît Universitatea „Babeş-Bolyai” are de reflectat neîntîrziat asupra şansei şi de acţionat în consecinţă. Aceasta cu atît mai mult cu cît Universitatea „Babeş-Bolyai” s-a apropiat de clubul 500 în ultimii ani, în două rînduri, iar parteneri de cooperare (precum Universitatea din Zagreb) au păşit în 2011 în clubul amintit. Pe de altă parte, Universitatea „Babeş-Bolyai” este universitate de cercetare avansată şi educaţie recunoscută oficial.
Consider că Universitatea „Babeş-Bolyai” are de întreprins imediat cîteva măsuri esenţiale şi de înlăturat neajunsuri care sînt în toată ţara. Ambele pachete de acţiuni trebuie să atingă patru planuri luate în considerare în ierarhizările internaţionale de universităţi: cercetarea ştiinţifică; predarea şi învăţarea; relaţia universităţii cu mediul extern; capacitatea instituţională.
Aşadar, ce este de făcut acum de către Universitatea „Babeş-Bolyai” pentru a intra în „Clubul 500”? Ce este de înlăturat din tradiţia eronată care s-a adunat în ultimii ani în universităţile din România? Ce este de făcut pentru propria consolidare şi competitivitate? Listez, în cît mai puţine cuvinte, acţiunile care vor domina anul universitar 2011-2012:
1. Fiecare cadru didactic, fiecare cercetător ştiinţific şi fiecare doctorand din Universitatea „Babeş-Bolyai” are de publicat anual cel puţin un studiu (articol) într-o publicaţie ISI. Nu poate fi universitar veritabil acela care nu are scrieri înregistrate în bazele de date internaţionale relevante.
2. Fiecare departament, fiecare institut sau centru de cercetare va publica anual cel puţin 1)5 (în raport cu efectivul de cadre didactice, cercetători, doctoranzi) volume în edituri de recunoaştere internaţională. Nu poate fi unitate demnă de universitate fără recunoaştere internaţională.
3. Fiecare facultate, departament, institut şi centru de cercetare din specialităţile „locomotive” ale cunoaşterii actuale – cercetări biomedicale, biotehnologii, nanoştiinţe, cercetări de mediu, energii alternative, cercetări de regionalizare şi urbanism, cercetarea crizelor, construcţia valorilor, viitorul democratiei, relaţia ştiinţă-filosofie-religie etc. – îşi elaborează un nou program de cercetare, actualizat, cu obiective de performanţă compatibile cu clubul 500.
4. Fiecare institut, centru, laborator de cercetare prezintă un raport privind investiţia făcută, sume încasate în casieria Universităţii, cercetări competitive realizate, impactul practic al cercetărilor, programe angajate, situaţia personalului, iar Rectoratul dispune măsuri de mărire a producţiei ştiinţifice şi a competitivităţii.
5. Prorectoratul cercetării ştiinţifice continuă transformarea publicaţiilor Universităţii „Babeş-Bolyai”, începută în 2007, în publicaţii ISI, încît în 2012 cel puţin 12 astfel de publicaţii să fie în funcţiune. Orice publicaţie demnă de universitate trebuie să aspire la recunoaştere internaţională.
6. Se demască plagiatele şi plagiatorii şi se cultivă onestitatea intelectuală, în dauna imposturii ştiinţifice. Se observă uşor că impostura ia forme diverse în universităţile actuale din România. Sînt autori de publicaţii ISI evident inculţi: cu lucrări fără idei noi; fără competenţă lingvistică – mulţi ştiind doar o engleză sumară, în evidentă scădere faţă de antecesorii lor, care stăpîneau deopotrivă germana, engleza, franceza şi alte limbi; există autori puşi în slujba a tot felul de coterii interne şi externe, care cred că a fi universitar este chestiune de aranjament ocult; sînt autori care fraudează dezinvolt resurse europene şi neeuropene şi se dau specialişti în ceea ce nu sînt, într-un context în care politica oficială pare să-i favorizeze. Sînt autori de articole lSI care sînt solicitaţi să plătească (uneori pînă la 500 de Euro) pentru publicare. Trebuie înţeles definitiv că publicaţiile ISI nu sînt scop în sine, ci rezolvări de probleme şi că veritabile publicaţii sînt cele care aduc contribuţii la înnoirea cunoaşterii şi soluţiilor. Sînt, pe de altă parte, universitari fără pregătire competitivă şi fără operă, care pretind să-i înlocuiască, doar pe criteriul vîrstei, pe specialiştii veritabili, precum în 1947 (cînd criteriile ideologice au substituit valoarea). Devine din nou actuală maxima lui Marin Preda: „Tinereţea este o trufie, dar nu neapărat o valoare”, asupra căreia trebuie reflectat încă o dată.
7. Este perceptibilă nevoia de cultivare a cercetării ştiinţifice, dar şi de cultivare a unei culturi ştiinţifice despre ştiinţă. Este prea slabă cultura ştiinţifică în România, înainte de toate cultura despre ştiinţă a multor cercetători ştiinţifici, care practică o înţelegere îngustă, de mult depăşită, a ştiinţei însăşi. Universitarul veritabil se distinge nu doar prin „competenţă”, ci şi prin abilităţi de bază şi viziunea pe care o conferă cultura.
8. Prorectoratul cercetării ştiinţifice şi serviciile din subordine trebuie să-şi dezvolte înţelegerea contemporană a ştiinţei; să-şi creeze o capacitate de proiectare a dezvoltării cercetării; să-şi consolideze cunoştinţele de istoria ştiinţei; să-şi dezvolte analiza impactului tehnologic al cercetărilor ştiinţifice; să aibă o prezentare adecvată a performanţelor originale din istoria propriei universităţi. În România de astăzi ceea ce lipseşte cel mai mult în cercetarea ştiinţifică sînt cultura  şi politica înţeleaptă a dezvoltării cercetării. Trebuie lămurit din nou faptul că cercetarea ştiinţifică avansată este cercetare care mută frontiera „din faţă” a cunoaşterii şi are impact în tehnologie, administraţie, cultură sau înţelegerea de sine a omului. Este o cercetare de avangardă, care înnoieşte profund cunoaşterea universală şi schimbă condiţiile de viaţă.
9. Prorectoratul competitivităţii creează o bază proprie de date ale cercetării ştiinţifice din Universitatea „Babeş-Bolyai”, în conformitate cu concepţia Uniunii Europene asupra criteriilor de evaluare (prezentate în documentele europene, cel mai recent în Global University Ranking and Their Impact, 2011). Trebuie bine înţelese Principiile de la Berlin (2010), care prevăd că evaluările de universităţi, fiind dependente mereu de criterii şi de misiunile variate ale universităţilor, sînt mai mult instrumente excelente de ameliorare instituţională, decît baze exclusive de decizii administrative.
10. Se măreşte ponderea studiilor master în Universitatea „Babeş-Bolyai”, iar Prorectoratul studiilor master asigură mărirea exigenţei profesionale şi caracterul de cercetare ştiinţifică al studiilor. Masterul este nivel superior de calificare, nu prelungire a licenţei.
11. Se măreşte ponderea studiilor doctorale în Universitatea „Babeş-Bolyai”, iar Prorectoratul studiilor doctorale asigură exigenţe mărite la doctorat şi răspunde de producţia ştiinţifică a doctoranzilor şi de competitivitatea lucrărilor lor.
12. Prorectoratul studiilor asigură punerea în funcţiune, în formă nouă, a sistemului tutorial la nivelele licenţă şi master. Rutele de studii trebuie individualizate din nou, încît – alături de plasarea demnităţii profesionale şi sociale a cadrului didactic în centrul învăţămîntului şi de recîştigarea autonomiei universitare – acesta poate fi a treia axă majoră a reformei universitare de care România are nevoie.
13. Prorectoratul dezvoltării reînnoieşte echiparea bibliotecilor şi, împreună cu Direcţiunea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, dispune măsuri de aducere la zi a documentaţiei şi şanselor de documentare ştiinţifică din facultăţile universităţii.
14. Prorectoratul cooperării europene  asigură punerea în aplicare a listei obiectivelor Universităţii „Babeş-Bolyai” în programele europene, precum şi a programelor europene pentru studenţi (vezi notificările nr. 7.661 din 20 aprilie 2011 şi 7.917 din 26 aprilie 2011).
15. Prorectoratul finanţării şi Direcţiunea Generală propun măsuri pentru a se înlătura fraudele ce se produc, ca un veritabil sport naţional, în folosirea resurselor europene (angajarea în programe pentru care respectivul nu are calificare, angajarea  în multiple programe, angajarea fără aprobarea instituţiei, aprobarea de venituri fără rezultate în programe, angajarea de soţii, fii, fiice etc.) şi reorientarea resurselor financiare spre cei care fac cercetări ştiinţifice relevante. Resursele financiare trebuie reorientate spre universitarii cei mai valoroşi şi spre cît mai mulţi universitari;
16. Prorectoratul competitivităţii îşi va elabora strategia necesară pentru aducerea Universităţii „Babeş-Bolyai” în „Clubul 500” la sfîrşitul anului 2012, pe care îl supune aprobării Consiliului de Administraţie şi Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai”, în luna noiembrie 2011.
17. Restabilirea unor venituri competitive pentru personalul didactic şi nedidactic. Pînă în 2010, la măsurile luate de guvern, veniturile în Universitatea „Babeş-Bolyai” erau competitive. Acum nu numai asistenţii, lectorii, personalul tehnic-administrativ, ci şi conferenţiarii şi profesorii sînt aduşi într-o situaţie umilitoare. Această situaţie trebuie curmată neîntîrziat.
18. Relansarea investiţiilor în infrastructură. Universitatea „Babeş-Bolyai” a continuat investiţiile în infrastructură, din resurse proprii, în condiţiile în care alocaţiile guvernamentale în domeniu, în 2009-2011, s-au redus dramatic. Trebuie continuate aceste investiţii. Este nevoie de deschiderea şi realizarea de investiţii ample, în construcţii de clădiri adecvate şi echipamente de cercetare şi biblioteci sincrone cu secolul XXI, la Matematică şi Informatică şi la Biologie şi Geologie. Aşteptăm iniţiative de aplicare a proiectului din partea decanilor celor două facultăţi.
19. Restructurarea premiselor vieţii sociale şi culturale a studenţilor. Se dă în folosinţă, în martie 2012, căminul Sportul XXI „Flavia Rusu”. Trebuie realizate Căminul Studenţilor de la Mediu şi Casa de Cultură Economica. Căminele Economica I şi Economica II intră complet în funcţiune exclusiv pentru studenţi şi centrele culturale amplasate în zona Est.
20. Consolidarea vîrfurilor intelectuale ale facultăţilor. În contextul eforturilor oficiale de antagonizare a generaţiilor, sub pretextul „întineririi”, s-a ajuns în România nu la promovarea tinerilor de valoare (care nu a întîmpinat vreo dificultate la Universitatea „Babeş-Bolyai”), ci la aducerea de plagiatori confirmaţi, de tinere nulităţi filosofice, ştiinţifice sau de alt profil în poziţii de evaluatori ai celorlalţi şi la marginalizarea autorilor de opere veritabile. Nu este facultate sau universitate adecvată anilor pe care-i trăim unde nu sînt vîrfuri intelectuale competitive şi recunoscute internaţional.
21. Continuarea consolidării poziţiei Universităţii „Babeş-Bolyai” ca iniţiator de reuniuni şi analize de valoare internaţională. Universitatea „Babeş-Bolyai” trebuie să pună în valoare reţeaua de centre şi biblioteci internaţionale pe care a creat-o şi să rămînă un centru de elaborare de idei şi iniţiative europene, aşa cum s-a consacrat din 2003 (cînd a organizat conferinţa European University Association) încoace.
22. Rectoratul şi rectorul vor argumenta necontenit, în cadrul democratic existent, că intrarea universităţilor româneşti în „Clubul 500” nu depinde doar de eforturile fiecăreia. Oricare dintre universităţi este responsabilă de sine, dar, aşa cum arată documentele şi practicile internaţionale, intrarea în „Clubul 500” nu este posibilă fără politici universitare adecvate la nivel naţional. În fapt, rezumînd diversele condiţionări, nu se poate intra între primele cinci sute de universităţi din lume fără următoarele: a) „autonomie universitară deplină” (oricum nu autonomie strangulată de genul celei din legea educaţiei din 2011); b) evitarea erorilor în măsurile guvernării (erori de felul celor din 2005, cînd s-au adoptat măsuri greşite, ce au slăbit masteratul şi au făcut popular doctoratul, măsuri ce trebuie acum corectate în grabă şi făcînd alte erori cu consecinţe în viitor); c) buget de cel puţin 300 de milioane de euro anual pentru universităţi comparabile (adică o dublare a bugetului actual); d) angajarea de personal didactic încît să se ajungă sub 14 studenţi la un post didactic (acum fiind, în consecinţa blocării angajărilor pe posturi didactice, din 2009-2011, peste 20). Nu se poate intra în „Clubul 500” fără politică universitară naţională competentă şi responsabilă pentru universităţi. Peste toate, este, însă, de reamintit, mai ales în contextul acutei crize a valorilor de astăzi din ţara noastră, ceea ce spunea Benjamin Franklin: ”Indiferenţa şi nepriceperea sînt mai dăunătoare decît orice”.
Andrei Marga
rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”