Bat tobe de război în Turcia

– ABC –

Decizia de a trimite fregate în Mediterana suscită tensiuni cu Israelul, în timp ce o invazie terestră în nordul Irakului ar putea fi lansată în orice moment. În următoarele săptămîni, Turcia va trimite trei fregate Yavuz în Mediterana Orientală pentru a proteja navele civile turce care ar putea fi hărţuite de marina israeliană, mai concret cele care transportă ajutor umanitar în Gaza, potrivit ziarului Sabah, de tendinţă islamistă moderată.

Ordinele primite de marina turcă sînt ca, în cazul în care întîlnesc nave militare israeliene, ce depăşesc 12 mile nautice, în afara apelor teritoriale ale Israelului, să se apropie la mai puţin de o sută de metri de ele şi să le “dezarmeze sistemul de armament”. Nimănui nu-i scapă ambiguitatea acestor afirmaţii ce ar putea implica utilizarea forţei sau a altor metode coercitive. Şi posibilitatea ca o asemenea întîlnire să degenereze într-o confruntare militară în Mediterana.

“Principala sarcină a fregatelor turceşti este de a proteja navele din ţara noastră. Este primul pas. Transportăm ajutoare umanitare şi vrem să ajungă în Gaza”, a declarat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, într-un interviu acordat televiziunii Al Jazira. “Acest transport nu va mai fi atacat, cum s-a întîmplat cu nava Mavi Marmara”, a spus el, referindu-se la nava turcă care a încercat să spargă blocada navală în Gaza. Abordarea acesteia de comandouri israeliene s-a soldat cu moartea a 9 civili turci anul trecut, ceea ce a provocat un colaps în relaţiile Turciei cu Israelul. Acel asalt “a fost un motiv de război”, însă Turcia “a dat dovadă de măreţie şi răbdare”, a spus premierul turc, care a precizat că de-acum încolo “vom vedea mai multe ambarcaţiuni turce în apele internaţionale ale Mediteranei Orientale”.

Chiar dacă nu există, deocamdată, planuri privind trimiterea unui alt convoi umanitar în Gaza, au informat purtători de cuvînt ai IHH, ONG islamist care a închiriat nava Mavi Marmara. Autorităţile israeliene nu şi-au ascuns nemulţumirea în acest sens. “Nu avem interes să continuăm să deteriorăm relaţiile cu Turcia, dar ne temem că această atitudine va încuraja grupurile teroriste. De aceea îi cerem premierului Erdogan să-şi schimbe atitudinea”, a declarat vicepremierul israelian, Moshe Yaalon. “Sîntem cele mai importante două ţări pentru Occident din regiune. Sînt sigur că vom depăşi toate astea”, a spus la rîndul său, ministrul israelian al apărării, Ehud Barak.

Potrivit ziarului Sabah, mai există unele date care ar putea agrava confruntarea. Conform informaţiilor pe care le deţine, forţa aeriană turcă va trece de-acum încolo la identificarea avioanelor israeliene de la “prietene” la “inamici potenţiali”. Armata turcă a pus la punct un nou sistem de identificare pentru sistemele sale la aparatele F-16, de fabricaţie americană, ceea ce-i permite să clasifice în mod independent ţintele: pînă acum tehnologia americană identifica în mod automat aeronavele israeliene ca “prietene”, împiedicînd avioanele turce să tragă asupra lor, chiar şi în mod voluntar.  Erdogan, aflat într-un turneu oficial prin ţările nord-africane ale “primăverii arabe”, avea prevăzută o vizită şi în Gaza, care deocamdată a fost amînată. Motivele nu au fost date publicităţii, dar sînt legate probabil de reticenţa autorităţilor egiptene de a permite accesul prin punctul vamal de la Rafah, avînd în vedere că este un moment delicat după asaltul asupra ambasadei israeliene din Cairo. Totuşi Erdogan a asigurat că va vizita Gaza “cît de curînd posibil”.

Frontul mediteranean nu este însă singurul teatru de război pe care s-ar putea manifesta Turcia într-un viitor apropiat. Escaladarea insurgenţei kurde a PKK în sud-estul ţării, soldată cu moartea a cinci militari turci şi răpirea altor cinci, dă greutate planurilor de a lansa o invazie terestră în munţii din nordul Irakului, unde militanţii kurzi îşi au bazele. Vicepremierul turc, Bulent Arinç, a asigurat însă că nu există planuri imediate pentru o ofensivă terestră în teritoriul irakian. Totuşi, ministrul de interne, Idris Naim Sahin, a asigurat contrariul.

“Operaţiunile transfrontaliere ar putea avea loc la sol sau prin aer, în funcţie de ce vor decide convorbirile cu Irakul, dar ar putea începe în orice moment”, a declarat el. Ministrul adjunct de externe, Feridun Sinirlioglu, s-a aflat la sfîrşitul săptămînii în Irak pentru a solicita cooperarea atît a preşedintelui Autorităţii Regionale din Kurdistan (regiunea autonomă kurdă din nordul Irakului), Massud Barzani, cît şi a preşedintelui Irakului de etnie kurdă, Jalal Talabani. Dacă discuţiile vor da rezultate, armata turcă ar putea primi undă verde pentru a-şi lansa operaţinea în nordul Irakului.