Vulpoiul amorez

Când galeş veveriţa l-a privit,
Vulpoiul a fost tare fericit,
Era convins c-a dat-o gata,
Şi că îi va face bucata.
N-a fost să fie cum dânsul spera,
Că veveriţa procuror era,
Iar prin gestul, desigur, simulat,
S-a urmărit, în mod premeditat,
Să fie atras vulpoiul în păcat,
Aşa cum de altfel s-a şi întâmplat,
Că flagrantul a fost organizat,
Pentru ca să poată fi demonstrat,
Că vulpoiul e un afemeiat,
Ce se dovedeşte calificat,
Nu doar în simple tehnici de-agăţat,
Ci şi în violuri de detestat,
Soldate cu jaf şi agresiuni,
Semn al unor făptuiroti nebuni.

Morala
Din nou s-atestă că nu-i doar simplă lozincă
Zicerea că nu tot ce zboaară se mănâncă

    Ion Constantinescu