Muzeele Clujului cer ajutor

farmacieMai multe obiecte de patrimoniu din colecţia unor muzee clujene vor fi ascunse sau acoperite în Noaptea Muzeelor în semn de protest faţă de situaţia în care se află sediile unor astfel de entităţi de cultură. Cu ocazia Nopţii Muzeelor, aproximativ 20 de muzee din judeţul Cluj, aflate în subordinea Consiliului Judeţean Cluj şi a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), vor organiza, sîmbătă, o serie de evenimente, însă conducerea unora dintre aceste instituţii a decis să profite de ocazie şi să avertizeze cu privire la situaţia sediilor acestor muzee.

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă că vor fi acoperite, printre altele o pictură a Muzeului de Artă, colecţia de kosoni de aur de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei sau un tablou la Muzeul de Istorie din Turda.

“Ne alăturăm protestului muzeelor care au clădiri în pericol, fiind vorba la nivel naţional de un număr de 118 instituţii cărora le este afectat sediul de funcţionare sau patrimonial. Protestul constă în ascunderea sau acoperirea unor piese extrem de valoroase, cum ar fi colecţia de kosoni de aur de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, praful de mumie de la Muzeul Farmaciei, o pictură a lui Joseph Neuhauser, un tablou la Muzeul de Istorie din Turda, o piesă de ceramică datînd din anul 1634 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei sau portretul Veturiei Goga, pictat în 1924 de Camil Ressu, la Muzeul «Octavian Goga» din Ciucea ”, a spus Sălăgean.

Vicepreşedintele CJ Cluj cu atribuţii de preşedinte, Vakar Istvan, a declarat la rîndul său că, în afara pieselor acoperite sau ascunse, muzeele din judeţul Cluj vor organiza o serie de expoziţii sau concerte de muzică.

„Astfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei va organiza o sărbătoare a balmoşului ardelenesc, Vivariul UBB va organiza o expoziţie de bonsai, la Muzeul Farmaciei va putea fi admirată o expoziţie privind istoria afrodisiacelor sau alta de minerale rare la Muzeul de Mineralogie”, a spus Vakar.

Alte evenimente care vor fi organizate, sîmbătă, sînt un concert de jazz şi o expoziţie „Clujul în imagini şi fotografii de patrimoniu”, la Muzeul de Artă, un tîrg de tradiţii culinare şi o nuntă tradiţională maramureşeană la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, o expoziţie despre cromatică şi decor în antichitatea dacică, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, o expoziţie de ceramică dacică la Muzeul de Istorie din Turda, o expoziţie de cărţi poştale la Muzeul Municipal Dej, una de fotografie de natură la Muzeul Zoologic sau o expoziţie dedicată poetului Octavian Goga la Muzeul Memorial din Ciucea.

Vizitarea muzeelor este gratuită, evenimentele urmînd să se desfăşoare de sîmbătă seara pînă duminică dimineaţă în jurul orei. Precizăm că mai multe muzee clujene se află într-o situaţia dificilă din cauza procesului de retrocedare care a avut loc în ultimii ani în România. Astfel, Complexul muzeal ‘’Octavian Goga’’ de la Ciucea este la un pas de a fi pierdut de statul român după ce justiţia română a dispus că întregul ansamblu muzeal de la Ciucea nu mai poate rămîne în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj şi trebuie trecut în proprietatea urmaşilor Veturiei Goga. Sentinţa în acest caz a fost dată anul trecut însă poate fi supusă recursului.

Şi Muzeul Naţional de Artă din Cluj Napoca a fost lovit de fenomentul retrocedărilor. După anul 2000, clădirea, care necesită lucrări de reabilitare, a fost revendicată de către urmaşii unei românce care a lucrat ca servitoare pentru ultimul descendent al familiei Banffy. Procesul nu este încă finalizat şi nu a avut loc punerea în posesie, astfel încît imobilul figurează în continuare în patrimoniul Consiliului Judeţean Cluj, instituţie care nu poate investi în reabilitare cîtă vreme procesul nu este finalizat.

Muzeul Farmaciei se află, de asemenea, într-o situaţie grea din cauză că şi-a pierdut sediul ca urmare a unui proces de retrocedare. Clădirea în care funcţionează Muzeul Frmaciei din Cluj-Napoca a fost retrocedată moştenitorilor de drept printr-o sentinţă din 2012 a Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie. Clădirea din centrul municipiului Cluj-Napoca, datată din secolul al 16-lea, a fost evaluată la două milioane de euro, iar Muzeul de Farmacie ocupă în prezent un sfert din clădire. Imediat după ce au obţinut dreptul de proprietate asupra clădirii, moştenitorii au anunţat că intenţionează să vîndă clădirea. Conducerea Muzeului de Istorie a Transilvaniei, care administrează şi Muzeul Farmaciei a cerut în 2012 Ministerului Culturii, condus pe atunci de Kelemen Hunor, să-şi exercite în acest caz dreptul de preemţiune prevăzut de lege şi să cumpere clădirea. Din păcate, conducerea ministerului nu a dat curs solicitării iar soarta Muzeului Farmaciei a rămas incertă. Clădirea Muzeului Farmaciei a găzduit prima farmacie de stat din Cluj începînd cu 1573. În 1863 farmacia intră în proprietatea familiei Hintz (de aici şi numele Casa Hintz sub care este cunoscută). În 1949 clădirea a fost naţionalizată de comunişti iar în 1954 este transformată în Muzeul Farmaciei, prin intervenţia profesorului Valeriu Bologa. Procesul de retrocedare a început în 2008.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.