Răstignirea şi Învierea Domnului în Evangheliarul lui Rabbula din anul 586 de la Florenţa

Între evenimentele majore ce au influenţat omenirea de-a lungul timpului cu siguranţă cele legate de viaţa, Patimile şi Învierea lui Hristos au fost covîrşitoare. Taina Învierii nu poate fi înţeleasă fără puterea credinţei, dar şi fără Răstignirea Domnului nu ar fi fost posibilă; de aceea, aceste două episoade scripturistice trebuie privite împreună.
Crucificarea, imaginea lui Hristos, este simbolul întregii creştinătăţi, al sacrificiului lui Dumnezeu Mîntuitor, ce a devenit una dintre cele mai importante reprezentări în istoria universală a picturii. Această temă centrală a iconografiei creştine, în spirit tradiţional, se găseşte în toate lăcaşurile de cult. Cu toate acestea, reprezentările de la începutul creştinismului vor apela la o imagine simbolică şi doar din secolul al VI-lea reprezentarea lui Hristos pe cruce se va face în formă umană. Pictorii, în mod deosebit, au surprins aceste teme iconografice pe care le-au compus alături. Dintre cele dintîi exemple fac parte Relicvariul palestinian de la Vatican şi Codicele Rabbula sau Evangheliarul lui Rabbula de la Florenţa.

gospelsAceastă a doua lucrare, prin compoziţia sa, va deveni modelul preferat pentru întreaga evoluţie a imaginii lui Hristos pe cruce.1 În această scenă, textul Sfintei Scripturi este pe deplin ilustrat, apărînd împreună elementele simbolice şi figurative. Compoziţia este simetrică, aşezîndu-l pe Hristos în centrul imaginii, mai sus, înconjurat de cei doi tîlhari şi de siluetele Sfintei Fecioare Maria, a Apostolului Ioan, a Sfintelor femei, precum şi a celor trei soldaţi cu cămaşa Domnului. Hristos este îmbrăcat cu o tunică lungă, fără mîneci, numită colobium, ce este împodobită cu două clavii (două fîşii de stofă verticală dintr-o ţesătură mai deschisă). Din coasta împunsă ţîşneşte sîngele. Crucea de lemn este cea immissa, iar braţele Mîntuitorului sînt aşezate orizontal pe ea2 .

Deasupra crucii se află o inscripţie în limba siriană ce se traduce prin: Acesta este Regele iudeilor. Chipul lui Hristos cu barbă este de tip sirio-palestinian, fiind uşor înclinat spre dreapta; ochii sînt deschişi, fizionomia este gravă, fără a exprima suferinţa. În palme şi la picioare se văd cuiele. Cei doi crucificaţi legaţi pe cruci mai joase poartă perizonium (o bucată de pînză înfăşurată peste coapse), ce coboară pînă la genunchi. Cel din stînga lui Iisus Îl priveşte, cel de-al doilea e îndreptat către soldatul cu lance, Longinus, ce este pe cale de a străpunge coasta dreaptă a lui Hristos. Stephaton ţine buretele şi găleata. La baza crucii stau trei soldaţi ce au tunica Mîntuitorului pentru care au tras la sorţi. Martori ai evenimentului sînt şi elementele naturii: doi munţi simetrici: Agra şi Gareb, soarele şi luna. Un motiv decorativ aidoma unei rame înconjoară cele două compoziţii, asimetrice din punct de vedere al proporţiilor.
Louis Réau considera că tema Crucificării aparţine ca noutate artei religioase răsăritene, ea fiind strîns legată de doctrinele teologice asupra naturii lui Hristos şi ale dogmei Întrupării. În literatură, tema a fost introdusă în secolul al IV-lea, iar în artă un secol mai tîrziu, Răstignirii fiindu-i asociată Învierea aşa cum apare în Evangheliarul lui Rabbula.

În pictura răsăriteană, tema Răstignirii cuprinde un întreg ciclu iconografic care anticipează Învierea, iar în pictura occidentală Crucificarea este o compoziţie de sine stătătoare3 .
Începînd din secolul al IX-lea compoziţia se va îndrepta spre o cuprindere istorică a temei, amplificînd-o prin redarea mai multor scene din Patimile Mîntuitorului: Purtarea crucii, Coborîrea de pe cruce, Îngroparea, toate aparţinînd picturii capadociene.

În registrul de jos se găseşte redată Învierea, prin două scene: Mariile la mormînt întîmpinate de înger şi Arătarea lui Iisus Mariilor. În mijloc se evidenţiază mormîntul lui Iisus, rînduit într-o grădină cu ramuri înverzite, asemeni unui templu ce se înalţă ca un turn pe aceeaşi verticală precum cea a crucii (ridicată deasupra). O parte a porţii mormîntului se vede întredeschisă prin care ies raze de lumină ce îi aruncă pe soldaţii păzitori la pămînt. În partea stîngă a lucrării, îngerul în veşminte albe anunţă mironosiţelor Învierea, în vreme ce, în cea dreaptă este redactat plastic episodul întîlnirii lui Iisus înviat cu femeile mironosiţe Această scenă este cea mai veche icoană a celebrei compoziţii Noli me tangere ce este alcătuită pe răspunsul dat de Hristos Mariei Magdalena: Nu mă atinge, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu4 .

Stilul de reprezentare, respectiv desenul, formele şi culorile sînt tributare unui atelier provincial, de aceea sînt sesizabile anumite scăpări ce ţin de o oarecare stîngăcie a reprezentării.
Cu toate acestea, cromatica expresivă şi sensibilă impresionează privitorul. Roşul nuanţat, de la accente mai vibrante, precum haina lui Longinus, şi pînă la cele mai sonore, colobiumul Mîntuitorului sau moforionul Fecioarei se armonizează cu verdele stins al arborilor, ori cu fondul auriu al Răstignirii. Albastrul deschis în proporţii reţinute se vede pe vîrfurile munţilor, în cîteva detalii de vestimentaţie, dar şi în ritmarea motivului decorativ ce delimitează temele pe albul fondului de evangheliar.

Privind în anasmblu această alăturare a celor două scene iconografice, să fim şi noi alături de martorii prezenţi ai suferinţei pe Cruce a lui Iisus Pătimitorul, să plîngem împreună cu ei şi, totodată, să nu deznădăjduim căci Cel ce s-a Răstignit va învia a treia zi. Să-L recunoaştem, aşadar, precum Maria Magdalena şi celelalte femei şi să-L auzim spunîndu-ne şi nouă, astăzi, Bucuraţi-vă!
Conf. univ. dr.
Marcel MUNTEAN

1 Wilhelm Nyssen, Începuturile picturii bizantine, Ed. IBMO., Bucureşti, 1975, p. 111.
2 Marcel Ghe. Muntean, Repertoriul picturii bizantine. Icoane de praznic, Ed. Renaşterea, 2014, Cluj-Napoca, p. 153.
3 Réau, Louis, Iconographie de L’Art Chrétien, t. II, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1957, p. 460.
4 Wilhelm Nyssen, op. cit., p. 113.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.