Euroasia – o asociaţie de studiu a problemelor globalizării

“România este în prima linie a raporturilor între Europa şi Asia în contextul actualelor coordonate economico-sociale, iar dialogul inercultural este soluţia prin care se pot rezolva o mare parte dintre problemele cu care se confruntă lumea actuală” a spus Călin Felezeu, decan al Facultăţii de Psihologie din cadrul UBB Cluj-Napoca şi preşedintele Euroasia, la prima conferinţă organizată de asociaţie.

Intitulată “Dialogul inctercultural, realităţi şi perspective” şi desfăşurată la mijlocul acestei săptămîni la Cluj-Napoca, conferinţa vrea să fie un prim pas în realizarea scopului pe care şi-l propune Euroasia: promovarea dialogului intercultural ca metodă de identificare şi rezolvare a tensiunilor ce pot apărea într-o Europă tot mai diversă şi mai multiculturală.

Tematica subiectelor abordate în cadrul lucrărilor a fost extrem de amplă, chiar şi o simplă enumerare a materialelor prezentate fiind definitorie în acest sens. Începînd de la “Simbioze culturale în opera lui Miklos Kelemen. Surprinderea lumii musulmane prin ochii unui creştin ardelean aflat în exil” (Margareta Aslan), şi continuînd cu “Teatrul Ta’zieh în cultura persano-şiită: între dramaturgie istorică şi participare mistică (Marius Lazăr), cu “Interculturalitatea în sistemul de învăţămînt din România şi statele balcanice. Perceperea istoriei Imperiului Otoman şi a culturii islamice“ (Călin Felezeu), cu “Relaţiile politico-diplomatice sovieto-iugoslave între 1954-1958” (Mihai Croitor) sau cu “Lumea între globalizare şi atomizare” (Eugen Băican), dezbaterile au încercat să definească divergenţele dar şi convergenţele existente între oameni, religii (creştinism şi islamis, spre exemplu), culturi şi tradiţii. De remarcat că, în timp ce “Impactul situaţiei din Siria asupra Uniunii Europene” (Ioannis Michaletos – Grecia) a furnizat o imagine a problemelor pe care emigraţia le poate ridica (în acest caz, a emigraţiei cu care se confruntă Grecia), iar “Teorismul în Europa de Sud-Est” (Darko Trifunovic – Serbia) a prezentat pericolele pe care o abordare excesiv-fundamentalistă le pot provoca în lume, “Dobrogea, un exemplu european de interculturalitate.

Analize etnoculturale şi istorice asupra minorităţii turco-tătare musulmene” (Adriana Cupcea) a prezentat un posibil model de convieţure multietnică –  Dobrogea fiind, şi în prezent, un mozaic multicultural şi religios, această zonă fiind locuită, în afară de români, de turci, tătari, ruşi, lipoveni, italieni, greci, albanezi sau unguri, şi enumerarea ar putea continua. Să nu înceheim înainte de a aminti că o posibilă evaluare a prespectivelor din Balcani a fost oferită de “Schimbarea sferelor de influenţă: cosecinţe geopolitice penbtru Balcani”, autori Mircea Bîrcă şi Sorin Grama, ultimul dintre ei apreciind (cu umorul de rigoare) că, poate, este mai bine că România nu face parte acum din Spaţiul Schengen, astfel ţara noastră nefiind supusă încă presiunii unei emigraţii ce poate genera probleme.

Viorel DĂDULESCU