Resuscitarea Al Qaida

El Pais

Asemenea hidrei mitologice care îşi regenerează capetele multiple pe măsură ce-i sînt tăiate, Al Qaida resuscitează. Prin operaţiunea Serval, Franţa a încercat să decapiteze ramura maghrebiană a Al Qaida (AQMI) la nord de Malí. Trupele speciale franceze şi aliatele lor nord-africane au ucis 700 de terorişti, dar statul major francez bănuieşte că alţi 1.300 au reuşit să fugă în Niger şi în sudul Libiei. Jihadiştii au reuşit să pună mîna pe 220 de tone de arme şi muniţie şi peste 12 tone de nitrat de amoniu pentru fabricarea explozibililor.

Ramura maghrebiană a Al Qaida, AQMI, poate părea lovită, dar nu învinsă. A apărut în Algeria în 2006 cînd Grupul Salafist pentru Predică şi Luptă s-a declarat vasalul lui Osama bin Laden. Aproape că nu se mai vorbeşte acum de anii de început, cînd armata algeriană a lichidat 140 de terorişti şi a capturat alţi 49. Zonele Sahel şi Maghreb sînt vase comunicante. “Nigerul a suferit repercusiunile intervenţiei franceze în Mali”, este de părere Jean-Gabriel Vermeire, de la think tank-ul belgian Grip, dedicat Africii Occidentale. Teroriştii s-au răzbunat aici pe Franţa, în luna mai, cu primul mare atentat asupra complexului de exploatare a uraniului Arlit, gestionat de multinaţionala franceză Areva.

După expulzarea din Mali, jihadiştii s-au întărit în podişul Chaambi, din vestul Tunisiei, dar mai ales în sudul Libiei unde se mişcă liber şi îşi refac rîndurile. Guvernul de la Tripoli nu reuşeşte să ţină sub control miliţiile şi bandele de traficanţi. “Lipsa de securitate a făcut din Libia un refugiu pentru terorişti”, se arată într-un exhaustiv raport din iulie al Senatului francez. O dovadă este că asaltul asupra complexului de la In Amenas, aflat în sudul Algeriei, a fost plănuit şi a pornit din sudul Libiei. Teroriştii au sechestrat atunci peste 700 de persoane şi au ucis 39, aproape toţi străini.

Atacul terorist, care timp de mai multe luni a redus cu 6% exporturile de gaze algeriene în Spania, nu a fost totuşi opera AQMI, ci a unuia dintre foştii ei lideri din Malí, Mokhtar Belmokhtar. Disensiunile interne l-au făcut să abandoneze grupul. AQMI a avut o evoluţie similară reţelei Al Qaida a lui bin Laden. Nu mai este deja o grupare piramidală şi ierarhizată aflată la ordinele algerianului Abdelmalek Doudkel; s-a fragmentat în diferite facţiuni care rivalizează sau colaborează între ele.

Din nordul Africii, doar Marocul pare imun la atacurile furibunde ale teroriştilor. Iar aceasta datorită serviciilor sale secrete, care colaborează strîns cu cele occidentale. AQMI nu pierde însă din vedere ţara condusă de regele Mohamed al VI-lea. Obiectivul său este de a recruta tineri marocani, cărora le lansează mesaje de tipul: “Emigraţi în Spania, care este ţara lui Allah!” Faptul că Marocul a fost scutit pînă acum de atentate nu înseamnă că nu există şi jihadişti marocani.

Au fost văzuţi în Sahel, iar acum sînt foarte activi în Siria. Brahim Benchekroun, fost deţinut la Guantanamo, a pus bazele unei brigăzi (Harakat Sham al Islam) formate din compatrioţi şi implantată în regiunea Latakia (nord-vestul Siriei). Deşi acum operează în Siria, intenţia este de a transfera jihadul în Maroc.