Premieră în învăţămîntul post-decembrist

  La peste 20 de ani de cînd România a intrat în rîndul societăţilor democratice, ani în care la conducerea Ministerului Educaţiei s-au perindat mai multe nume şi mai puţini miniştri, am ajuns în sfîrşit să intrăm în normalitate – să cunoaştem suficient de devreme atît legislaţia, cît şi normele ei de aplicare în privinţa examenelor naţionale, a paşilor cei mai importanţi din viaţa unui elev. Să ne amintim anii ‘96-‘97 cînd, cu cîteva luni înaintea bacalaureatului, ministrul ţărănist Virgil Petrescu a anunţat schimbări majore în privinţa susţinerii examenului. După ce a reuşit să scoată în stradă toţi elevii de-a XII-a, a încercat s-o întoarcă, spunînd că anunţul respectiv fusese făcut pentru a sonda opinia publică.

Între timp Ministerul Educaţiei a fost condus de multe personalităţi cu experienţă, însă nici una dintre foştii miniştri nu a avut prezenţa de spirit a „tinerelului” Remus Pricopie, de a stabili regulile jocului cu suficient timp înainte şi de a şi garanta respectarea lor. Inspectorul şcolar general Valentin Cuibus ne va explica, în rîndurile care urmează, ce noutăţi va aduce anul şcolar 2014-2015.

Reporter: Ce modificări aduce anul şcolar viitor?

Inspector şcolar general Valentin Cuibus: În primul rînd aş dori să remarc un lucru pe care noi ni-l dorim de foarte mult timp, şi anume faptul că marea majoritate a actelor normative care reglementează activitatea pentru anul şcolar 2014-2015 sînt deja publicate. Le avem la dispoziţie, fiecare copil ştie care vor fi cerinţele, ceea ce este un lucru extraordinar. Vreau să cred că ele nu se vor mai modifica pe parcursul anului şcolar – de altfel legea interzice acest lucru.

Rep: E o premieră în istoria învăţămîntului post-decembrist?

Insp. şc. gen Cuibus: Da, fără nici un fel de discuţie, putem spune că e o premieră faptul că avem încă din septembrie marea majoritate a actelor normative, a metodolofgiilor şi ştim cum se vor desfăşura examenele. În sfîrşit lucrurile se mişcă în aşa fel, încît omul să ştie dinainte ce se întîmplă.

Rep: De fapt, care sînt noutăţile?

Insp. şc. gen Cuibus: În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat nu sînt modificări, el va decurge la fel ca şi anul trecut. Pentru examenul de clasa a VIII-a, respectiv testările naţionale nu există modificări în desfăşurarea propriu-zisă a examenului. Modificările vizează fişa de admitere, unde media va fi formată altfel. Media din clasele V-VIII va avea o pondere de doar 25% – faţă de 50% cît a fost în acest an -, în cadrul admiterii, în timp ce examenul propriu-zis va conta în proporţie de 75%.

Rep: Această măsură practic reduce gradul de subiectivitate al examenului – pe de o parte – şi pe altă parte elimină în mare parte discuţiile privind diferenţele dintre mediul rural şi cel urban în privinţa exigenţei dascălilor.

Insp. şc. gen Cuibus: S-a dovedit că există o diferenţă foarte mare între media copilului din timpul anului şcolar şi cea obţinută la admitere. Acolo unde există între cinci şi şapte puncte diferenţă, evident că este o problemă şi mi se pare corect ca examenul în sine să aibă o pondere mai mare în cadrul mediei de admitere.

Ceea ce spuneţi în privinţa exigenţei e corect, în mediul rural nota zece e mai uşor de obţinut decît într-o şcoală de top dintr-un municipiu. În plus, e vorba şi de celelalte materii care influenţează media celor trei ani, pentru că nu discutăm numai despre diferenţa dintre notele de la română şi matematică, ci de diferenţa de medie generală – ceea ce înseamnă şi desen, şi educaţie fizică, şi muzică, şi multe alte. E o măsură corectă şi benefică.

Rep: Vor exista modificări şi în ceea ce priveşte media de admitere, nota efectivă cu care un elev va putea fi admis în liceu?

Insp. şc. gen Cuibus: Da, e un lucru deosebit, pe care noi l-am solicitat încă de acum un an şi jumătate, anume ca media de intrare în liceu să fie de minimum 5. Acest lucru va deveni realitate din anul şcolar următor, 2014- 2015.

Rep: Acum care este media de intrare în liceu?

Insp. şc. gen Cuibus: Pînă acum se putea intra cu orice medie, cu 2, cu 2,20 – pentru că în 2007 s-a modificat legea şi în prezent nu există nici o restricţie în afară de numărul de locuri. Practic, cu o anumită medie se poate intra la o şcoală sau la alta, dar nu putem spune că nu se poate intra, deoarece numărul de locuri din liceu este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor de gimnaziu. Deci, fiecare intră undeva la liceu – ceea ce nu mi se pare corect, pentru că nu toată lumea trebuie neapărat să facă liceul. Este un lucru pentru care noi am insistat foarte mult, iar acum s-a făcut un prim pas. Al doilea pas la care sperăm şi despre care ministrul nu a spups că nu se va face – pentru că discutăm despre anul şcolar 2014-2015 – se referă la învăţămîntul profesional, respectiv la intrarea cu medie mai mică la şcolile profesionale. Cu alte cuvinte, elevii care nu obţin media cinci îşi pot continua studiile în învăţămîntul profesional – un lucru foarte bun şi, mai ales, necesar. Asta nu înseamnă că elevii care vor avea peste cinci nu se vor putea îndrepta spre învăţămîntul profesioanl.

Rep: De ce e necesară dezvoltarea învăţămîntului profesional?

Insp. şc. gen Cuibus: Săptămîna trecută am avut o întîlnire la Dej cu o serie de oameni de afaceri, mulţi dintre aceştia cerîndu-ne să formăm clase de profesională. În plus, la o discuţie cu un investitor german, care are 300-400 de angajaţi, am ajuns la concluzia că pentru o pregătire corespunzătoare în partea de practică sînt necesari trei ani de învăţămînt profesional. Pe angajatori îi interesează ca absolvenţii să aibă o pregătire profesională cît se poate de bună. Asta doresc, de asta au nevoie – spre exemplu, nu ne-au făcut nici o ofertă pentru absolvenţii de licee tehnice, de nivel trei, ci numai pentru cei de profesională, motiv pentru care vom înfiinţa nişte clase.

Rep: Ce meserii se caută pe piaţa de muncă din Cluj?

Insp. şc. gen Cuibus: La Dej, spre exemplu, se va merge pe zona de pregătire în prelucrarea hîrtiei – pentru că s-a deschis acea nouă secţie foarte modernă şi au nevoie de oameni. De asemenea, ne vom orienta şi spre profilul mecanic. La Cluj-Napoca vom merge pe profilul confecţii- îmbrăcăminte. Aici cererile sînt foarte mari, pentru că la unele întreprinderi numărul persoanelor ce urmează să se pensioneze în perioada imediat următoare este foarte mare şi e nevoie de forţă de muncă tînără şi foarte bine pregătită.

Rep: Ce îi poate stimula pe copii să se îndrepte spre învăţămîntul profesional?

Insp. şc. gen Cuibus: Pe lîngă faptul că vor învăţa o meserie, vor avea şi alte facilităţi. Ei vor primi burse – în plus faţă de cei 200 de lei pe care statul român le acordă – din partea întreprinderilor. Deja avem discuţii pentru implementarea acestui sistem, care funcţionează la Alba, la Bihor şi la Braşov – în special cu firmele germane. De asemenea, pregătirea din întreprindere va fi încorporată în cea făcută în şcoală – teoria se face în şcoală, iar practică se va face în intreprindere. Iar cei mai buni dintre elevi vor fi recrutaţi încă de pe băncile şcolii şi vor avea asigurat locul de muncă. Bineînţeles, totul depinde de interesul lor şi de nivelul lor de pregătire. Practic, vor avea bursă din două locuri – de la stat şi de la întreprindere – şi de acolo încolo, totul depinde de ei. Marea problemă pe care o întîmpinăm este de a-i convinge pe părinţi să-şi îndrume copiii spre învăţămîntul profesional. Toţi vor să-i trimită la liceu, uneori şi la o facultate, iar apoi lucrează ca şi chelneri sau vînzători. Asta nu mai interesează pe nimeni. Aici noi avem o problemă foarte mare, de orientare profesională a copiilor – lucru care în Germania se face în clasa a VI-a şi care la noi aproape că lipseşte în acest moment.

Adriana STUPAR