O moarte lentă: Cum distruge războiul economia Siriei

Der Spiegel

Experţii estimează că aproximativ 75% din facilităţile de producţie din Alep, capitala comercială a Siriei, nu mai sînt funcţionale. Unele fabrici au fost bombardate, în timp ce altele au ars sau au devenit bastioane ale rebelilor. De asemenea, la unele dintre aceste fabrici nu se poate ajunge din cauza situaţiei precare a securităţii din zona adiacentă acestora.

Dificultăţile legate de transport au lovit şi sectorul agricol. Fermierii nu au reuşit să îşi cultive pămînturile sau să îşi vîndă recoltele. Alimentele au devenit din ce în ce mai rare şi mai scumpe. Poporul sirian suferă, iar furia şi disperarea sa este în creştere. În replică, regimul preşedintelui Bashar al-Assad la Damasc importă cereale, orez şi zahăr.

Sancţiunile economice impuse de Uniunea Europeană şi de alte state au lovit, de asemenea, puternic Siria. Ţara obişnuia să vîndă aproximativ 95% din petrolul produs Europei. În prezent, cererea s-a prăbuşit. Doar un număr restrîns de state cumpără în prezent petrol din Siria la preţuri semnificativ mai mici.

Deşi ţări printre care Iranul, China şi Rusia sprijină moneda siriană – potrivit ministrului adjunct al economiei, Kadri Jamil -, acest fapt nu a oprit lira siriană din a se deprecia cu aproximativ o treime.

Toate aceste aspecte afectează economia, deşi nimeni nu cunoaşte gradul deteriorării. Estimările diferă în privinţa a cît de mult s-a contractat PIB-ul sirian anul trecut, unii vorbind de o contracţie de 2%, iar alţii de una de 10%.

Înainte de războiul civil, rezervele în valută străină ale Siriei au fost estimate la aproximativ 13,5 de miliarde de euro, însă nu este clar dacă aceşti bani nu s-au epuizat.

Regimul pare să reducă cheltuielile. Guvernul lui Assad are între unul şi două milioane de angajaţi publici, ale căror salarii au devenit mai ieftin de plătit. Acest lucru se întîmplă deoarece petrolul este plătit în mod tradiţional în dolari, iar deprecierea lirei siriene face ca guvernul să vîndă mai puţin petrol pentru a obţine aceleaşi venituri în lire. Înainte de război, Damascul a cheltuit circa 6 miliarde de euro pe an subvenţionînd produse cum ar fi gazul metan, combustibilul şi energia electrică pentru a le face mai ieftine la cumpărare. Această sumă a scăzut probabil drastic, deoarece este puţin probabil ca vreunul dintre aceste produse să mai fie furnizat în zonele controlate sau făcute inaccesibile de către rebeli.

Oamenii de afaceri sirieni nu cred că sancţiunile vor accelera sfîrşitul războiului. “În Irak, sancţiunile au distrus viaţa economică timp de 13 ani”, explică omul de afaceri Wissam. “Dar Saddam Hussein a reuşit să rămînă la putere. Noi nu sîntem nici la jumătatea drumului în acest război”, adaugă el.