Recensămîntul Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011

• caracteristici demografice ale populaţiei în judeţul CLUJ •
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Cluj era de 691106 persoane, din care 358527 femei (51,88%). Faţă de situaţia existentă la recensămîntul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 11649  persoane (din care, 3711  femei).
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, Cluj Napoca,  este de 324576 persoane. Populaţia stabilă a celorlalte municipii şi oraşe este următoarea: Municipiul Turda (47744 persoane), Municipiul Dej (33497 persoane),  Municipiul Cîmpia Turzii (22223 persoane), Municipul Gherla (20982 persoane) şi oraşul Huedin (9346 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sînt : Floreşti (22813 persoane), Apahida (10685 persoane) şi Baciu (10317 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sînt Ploscoş (702 persoane), Valea Ierii (888 persoane) şi Aiton (1085 persoane).

Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 458368 persoane, reprezentînd 66,32% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensămînt, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,93 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Structura populaţiei pe grupe de vîrstă
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 13,40% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tînără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 15,18%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,42%), iar persoanele în vîrstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,01% din total. Persoanele în vîrstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,24% în totalul populaţiei stabile.

Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a României
La recensămîntul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sînt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 650397 persoane (din totalul celor 691106 persoane). S-au declarat români 520885 persoane (80,09%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensămînt a fost de 103591 persoane (15,93%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 22531 persoane (3,46%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 100: germani (687 persoane), evrei (185 persoane), ucraineni (173 persoane) şi italieni (154 persoane).
Faţă de recensămîntul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 79,39% la 80,09%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie maghiară (de la 17,40% la 15,93%).

Potrivit liberei declaraţii a celor 650723 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 82,55% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 15,82% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă  pentru 1,19%, iar limba germană pentru 0,09% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile ucraineană şi  italiană reprezintă (fiecare) limba maternă pentru 0,02% din persoanele care au declarat limba maternă. Altă limbă maternă decît cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,31% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de  647110 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 73,11% dintre persoanele care au declarat religia sînt de religie ortodoxă; 3,49% s-au declarat de religie romano-catolică, 11,38% de religie reformată, iar 3,58% greco-catolică. Ponderi între 1% – 4% au înregistrat următoarele religii: penticostală(3,24%), baptistă (1,10%) şi unitariană (1,10%). Persoanele de altă religie decît cele prezentate mai sus reprezintă 2,40% din total. S-au declarat „fără religie” şi  atei un procent de 0,60% din totalul populaţiei.

Structura populaţiei stabile pe stări civile
Din totalul populaţiei stabile1 a judeţului, 47,01% sînt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi  161248 bărbaţi şi 163636 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 40,13%, persoanele văduve reprezintă 8,83% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,03%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 23.172  persoane. (Informaţia privind starea civilă legală nu a fost disponibilă pentru 83 persoane).

Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 33,66% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 45,48% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 20,86% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 4873 persoane analfabete.

Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 23808 şi, evident, nu cuprinde decît o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensămîntului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Datele definitive ale recensămîntului s-au obţinut prin prelucrarea datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe şi prin colectare indirectă din surse administrative.

Informaţii mai detaliate asupra indicatorilor diseminaţi prin prezentul comunicat de presă sînt disponibile pe site-ul www.recensamantromania.ro (REZULTATE DEFINITIVE RPL 2011). Informaţii suplimentare derivate pe judeţe şi localităţi sînt disponibile pe site-ul www.recensamantromania.ro  şi pe site-urile direcţiilor regionale şi judeţene de statistică (DRS Cluj www.cluj.insse.ro).

Alte rezultate definitive ale RPL 2011 vor fi puse la dispoziţia utilizatorilor etapizat, în perioada septembrie – decembrie 2013 (vezi Termene de realizare a volumelor cu rezultatele definitive ale RPL 2011 pe www.recensamantromania.ro).