Ascensiunea remarcabilă a euroscepticismului continental

The Guardian

De la începutul crizei, încrederea în UE a scăzut de la +10 puncte la -22, în Franţa, de la +20 la -29 puncte în Germania, de la +30 de puncte la -22, în Italia, de la +42 la -52 de puncte în Spania, de la +50 la -6 puncte în Polonia şi de la -13 puncte la -49 puncte în Marea Britanie.

De la începutul crizei, cetăţenii din statele creditoare au început să se opună să îşi asume responsabilitatea pentru datoriile altora, în lipsa unui mecanism de control al cheltuielilor acestora. Pe de altă parte, pentru un număr tot mai mare de cetăţeni din statele din sudul Europei, ceea ce face în prezent UE seamănă cu ceea ce a făcut FMI în America de Sud: oferă o “cămaşă de forţă aurită”, care sufocă spaţiul de manifestare al politicii naţionale şi goleşte democraţiile naţionale de conţinut.

Este ascensiunea populismului anti-UE un trend de durată? Speranţa ar fi ca, pe măsură ce creşterea economică se redresează, euroscepticismul să slăbească şi, în cele din urmă, să se diminueze. Prăbuşirea încrederii în UE este însă un fenomen mai profund.

Germania

Germanii se consideră victime ale crizei monedei euro. Simt că au fost trădaţi şi se tem că li se va cere să plătească taxe mai mari sau să accepte niveluri mai ridicate ale inflaţiei, în scopul de a salva moneda europeană. Datele Eurobarometrului arată că 56% dintre germani nu au “nicio încredere” în UE, în timp ce doar 30% au o imagine “destul de pozitivă” asupra Uniunii.

În acelaşi timp însă, populismul a fost ţinut sub control: principalele partide politice sprijină toate moneda euro, iar sondajele recente arată că trei sferturi dintre germani se opun părăsirii eurozonei. Deşi recent a fost creat un nou partid anti-euro, “Alternativa pentru Germania”, acesta ar obţine în cel mai bun caz 2% din voturi la alegerile generale din septembrie. Chiar dacă germanii nu mai pot iubi euro, acest lucru nu înseamnă şi că doresc să-l părăsească, în condiţiile în care sondajele recente arată că 3/4 din germani resping ideea renunţării la euro.

Franţa

Pentru prima dată, Franţa nu este o excepţie: de la începutul crizei, încrederea în UE a scăzut, iar imaginea acesteia s-a înrăutăţit. În 2012, numărul de respondenţi francezi care “tindeau să nu aibă încredere” în UE a crescut la 56%, de la 41% în 2007. Această judecată negativă despre răspunsul UE la criză a avut deja un impact asupra politicii franceze, fiind un factor pentru consolidarea poziţiei Frontului Naţional pe scena politică, dar pentru succesul politic şi în mass-media al liderului stîngii radicale Jean-Luc Mélenchon.

Regatul Unit

Percepţia despre UE în Marea Britanie s-a schimbat mai puţin dramatic decît în multe alte state membre, în condiţiile în care chiar şi în 2004 exista un nivel relativ scăzut de încredere şi o imagine proastă a Uniunii în rîndul populaţiei. Procentajul celor care “tind să nu aibă încredere” în UE a crescut de la 48% în 2004 la aproape 80% în 2012. Este important însă de precizat că această creştere a început cu mult înainte de criză şi este puţin probabil să fie inversată, chiar dacă criza este depăşită.

Italia

Austeritatea a schimbat percepţiile despre UE în rîndul cetăţenilor italieni – în special în rîndul tinerilor, din care 40% sînt şomeri. Recentele alegeri au indicat că aceştia şi-au pierdut încrederea şi răbdarea faţă de Bruxelles şi Berlin şi nu mai cred că sfîrşitul crizei va veni imediat. Pe de altă parte, deşi încrederea în UE a scăzut în Italia, majoritatea respondenţilor italieni se consideră încă cetăţeni europeni şi se identifică cu Europa. Într-un sondaj recent, doar 1% au susţinut că doresc să părăsească Uniunea. În schimb, o mare majoritate – în special în rîndul comunităţii de afaceri – doreşte să avanseze spre o uniune politică reală, mai democratică şi mai socială decît actuala UE.

Spania

De zeci de ani, Spania a văzut relaţia sa cu Europa prin ochii sugestiei lui Ortega y Gasset: “Spania este problema, iar Europa este soluţia”. Declinul dramatic şi fără precedent al încrederii în UE de la începutul crizei nu este pur şi simplu un rezultat al austerităţii. Lipsa unei viziuni clare cu privire la viitorul naţional sau european face să nu existe vreun consens sau vreo legitimitate pentru sacrificiile care le sînt cerute. Spaniolii nu dau vina pe Europa pentru criză şi nu doresc să părăsească zona euro.

Polonia

Pentru prima dată, procentul de polonezi care “tind să nu aibă încredere” în UE (46%) este mai mare decît procentul de polonezi care “tind să aibă încredere” în Uniune (41%) – un traseu remarcabil pentru o ţară în mod tradiţional pro-europeană. Deşi UE are încă un rating de aprobare mai mare decît guvernul naţional, Parlamentul sau televiziunea publică, Uniunea pare să îşi fi pierdut reputaţia de ancoră de stabilitate într-o ţară care trece printr-o transformare socială şi economică majoră. În particular, polonezii sînt sceptici cu privire la viitorul monedei comune şi doar 29% dintre ei doresc în prezent să se alăture eurozonei.