2016 – anul combaterii corupţiei din administraţie

Dacă în 2015 activitatea DNA Cluj a stat sub semnul identificării fraudelor comise în cadrul proiectelor cu fonduri europene şi în sistemul sanitar, în 2016 activitatea procurorilor clujeni anticorupţie s-a axat pe combaterea corupţiei din administraţia publică, dar şi din justiţie. Astfel, anchetatorii din cadrul DNA Cluj au reuşit să scoată la iveală o serie de nereguli de natură penală comise de viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath, de secretraul comunei Iara, Ioan Onacă, de magistratul Gabriel Năsui de la Curtea de Apel Cluj, precum şi de primarul municipiului Baia-Mare, Cătălin Cherecheş.

Unul dintre dosarele complexe instrumentate în acest an de DNA Cluj a vizat fapte de natură penală ce ar fi fost comise viceprimarul UDMR, Anna Horvath. Aceasta a fost pusă sub control judiciar în luna octombrie pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor. În aceeaşi cauză a mai fost pus sub urmărire penală omul de afaceri Fodor Zsolt, fiind acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor. Potrivit rechizitoriului, în perioada februarie – mai 2016, Anna Horvath, în calitate de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, şi-a folosit influenţa pe lângă funcţionari publici din cadrul primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care Fodor Zsolt avea interese economice. “Derularea acestor proiecte imobiliare presupunea obţinerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unor certificate de urbanism, confirmarea avizelor de oportunitate, concesionarea unei suprafeţe de teren, eliberarea autorizaţiilor de construire etc. La data de 13 mai 2016, pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcţionari cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, inculpata Horvath Anna i-a pretins omului de afaceri procurarea şi remiterea unui număr de 60 de abonamente (având o valoare totală de circa 20.000 lei) la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale la  alegerile locale’’, se arată în rechizitoriu. Procurorii susţin că Horvath şi Fodor au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma unui contract de sponsorizare, încheiat între o societate administrată de inculpatul Fodor Zsolt şi o firmă „agreată” de Anna Horvath.

Într-o altă anchetă a DNA Cluj din 2016 a fost vizat secretarul comunei Iara, Ioan Onacă.

Funcţionarul a fost deferit instanţei pentru luare de mită, folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, folosirea instrumentelor false în formă continuată şi participaţie improprie la comiterea infracţiunii de falsificare de instrumente oficiale în formă continuată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată Vasile Constantin Stoian, consilier APIA la data faptei, Marius Emil Todor, consilier în comuna Iara, Veronica Todor, casieră la Primăria Iara, Rebeca Mădălina Mocan şi Marius Adrian Paşca. DNA susţine că, în perioada 2009 – 2014, secretarul Primăriei Iara a semnat, întocmit şi pus la dispoziţie documente ce conţin date nereale referitoare la arendarea mai multor suprafeţe de păşune inculpaţilor Marius Emil Todor, Marius Adrian Paşca, Rebeca Mădălina Mocan şi altor persoane fizice, documente ce au fost folosite de aceştia pentru obţinerea de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a sumei totale de 893.187 lei.

DNA susţine că, în perioada 2009 – 2014, secretarul Primăriei Iara a semnat, întocmit şi pus la dispoziţie documente ce conţin date nereale referitoare la arendarea mai multor suprafeţe de păşune inculpaţilor Marius Emil Todor, Marius Adrian Paşca, Rebeca Mădălina Mocan şi altor persoane fizice, documente ce au fost folosite de aceştia pentru obţinerea de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a sumei totale de 893.187 lei.

Un alt dosar anunţat de DNA Cluj în anul care se încheie a fost cel în care a fost arestat primarul municipiului Baia-Mare, Cătălin Cherecheş. Edilul este acuzat de luare de mită în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, în perioada martie 2015 – septembrie 2015, Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare şi ordonator principal de credite pentru susţinerea financiară a Asociaţiei Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare şi implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de Consiliul local în acest sens, a pretins şi primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct cât şi prin intermediar, suma totală de 70.000 lei.

Tot în 2016, DNA Cluj a dispus sesizarea instanţei cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru fapte comise de Sorin Apostu în perioada când era director al Direcţiei Tehnice din Primărie. În acordul de recunoaştere a vinovăţiei s-a reţinut că în cursul lunii septembrie 2007, Sorin Apostu, în calitate de director în cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Municipiului Cluj Napoca, a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale (martor în cauză), suma de 850 euro + TVA/lună, pe perioadă de un an de zile, pentru ca, prin influenţa de care se prevala că se bucură asupra funcţionarilor din cadrul autorităţilor de pe raza judeţului Cluj, care au atribuţii pe siguranţa alimentelor, să asigure buna funcţionare, fără incidente, a noului hipermarket ce urma să fie deschis în localitate.

Apostu a fost acuzat de trafic de influenţă şi instigare la spălare de bani, procurorii dispunând doi ani de închisoare şi interzicerea atât pe perioada executării pedepsei cât şi pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi ales şi de a ocupa funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Într-un al dosar instrumentat de DNA Cluj a fost trimis în judecată magistratul Gabriel Năsui din cadrul Curţii de Apel Cluj. Procurorii susţin că în cursul anului 2008, Năsui , în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, a acceptat şi primit cu titlu de mită de la inculpatul Baboş Cristian Ioan foloase necuvenite în valoare totală de 3.740 euro. Aceste foloase au fost primite de magistrat pentru a emite o sentinţă favorabilă într-o cauză civilă în care inculpatul Cristian Baboş avea calitatea de reclamant.

În perioada 30.05 – 03.06.2013, pentru a induce în eroare organele de anchetă, cei doi au întocmit în fals, în dublu exemplar, un înscris sub semnătură privată, antedatat 19 decembrie 2008, în care se făcea, în mod nereal, dovada că magistratul „a achitat” suma de 3.740 euro inculpatului Baboş Cristian Ioan.

C. PURIŞ