160 de Gale MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ

O aniversare, potrivită să se întîmple în marele Anotimp al Sărbătorii de la fine de an 2014, pregătind Sfîntul Crăciun şi Anul Nou. Sub aceste auspicii a avut loc cea de a 160-a ediţie a Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, aura specială a evenimentului fiind dată de tematica, întotdeauna inspirată, aleasă de amfitrion, Acad. Nicolae HÂNCU. Cum fiecare decadă adăugată la şiragul galelor semnifică o sărbătoare, nici cea cu numărul 160 n-a fost mai prejos. În plus, distinsa adunare a fost salutată, în premieră, de noul manager al Muzeului de Artă, istoricul şi cercetătorul în ştiinţe umaniste dr. Lucian Nastasă Kovács, care, reluînd ideea amfitrionului cu referire la extensiunile universitare pentru care pleda marele Haţieganu, a subliniat, la rîndul său, că va promova ideea extensiunii universitare în spiritul unor vizionari precum Haţieganu sau Ştefănescu-Goangă, Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ servind cum nu se poate mai bine pătrunderii ştiinţelor şi artelor, a marii culturi în Cetate.

Conf. univ.dr. Florin Moldovan: PELERIN ÎN ŢARA SFÎNTĂ. A fost să fie extraordinar de captivanta conferinţă – călătorie iniţiatică a Conf.univ.dr. Florin Moldovan, în care a cuprins, pe lîngă aspecte culturale şi religioase şi pe cele din specialitatea geografiei, aşa încît conferinţa s-ar fi putut intitula, la fel de bine, „Un geograf pelerin în Ţara Sfîntă”. Structurată pe două capitole mari, conferinţa a purtat asistenţa numeroasă, ca de obicei, spre Ţara Sfîntă, oferind: date despre Israel, cu cîteva repere din istoria acestei ţări şi populaţiile care s-au perindat pe aceste teritorii (de la 70.000 î.H. – cu cele mai vechi urme de locuire în peşterile din Galileea; 2000-1230 î.H. – indo-europeni, indo-iranieni, semiţii; 1200 î.H. – evreii (Israel), populaţii din zona Mării Mediterane; sec. XI-X î.H. – Regatul Unit Israelian (Saul, David, Solomon); sec. VIII î.H. – asirienii; sec. VI î.H. – babilonienii, apoi perşii; sec. IV î.H. – grecii (Alexandru cel Mare); 63 î.H. – 324 d.H. – stăpînirea romană, împăratul Augustus (27 î.H.-14 d.H.); prelegerea s-a oprit apoi la Iisus Hristos, împăratul Tiberius (14-37 d.H.), apostolii, religia creştină, distrugerea Ierusalimului (Titus, 70 d.H.); sec. IV-VI – stăpînirea bizantină; 639-1099 – stăpînirea arabă (islamică); 1099-1187 – cruciaţii; 1190-1918 – stăpînirea islamică (1517-1918 – Imperiul Otoman); 1918-1948 – guvernarea Marii Britanii (mandat de la Liga Naţiunilor); 1948 – crearea statului modern Israel, cu declararea independenţei la 14 mai 1948; din 1948 – revenirea evreilor din diaspora, conflictele cu arabii (războaiele din 1947-1948, 1967 şi 1973, intifadele); 1994 – autonomia limitată a palestinienilor (Cisiordania, Gaza). Au fost amplu comentate simbolurile naţionale – Menora şi Steaua lui David – a fost descris Knesset-ul de la Ierusalim şi au fost prezentate date generale despre poziţia geografică, oraşele importante (capitala Ierusalim, Tel Aviv-Yafo, Haifa, Rishon LeZion, Be’ér Sheva, populaţia (8.081.200 locuitori, în 2013, din care: evrei – 75 %, arabi – 21 % (marea majoritate musulmani), creştini (arabi, nearabi), druzi, alţii 4%, organizarea administrativă, economia, cu un P.I.B. de 37.035 $/cap de locuitor (locul 25 în lume, FMI, 2013). Date interesante au fost oferite cu privire la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde, numai în perioada 2002-2009 activau nu mai puţin de şapte laureaţi ai Premiului Nobel în diferite domenii!; la relieful şi hidrografia ţării – Marea Mediterană, Golful Aqaba (Marea Roşie) -sud, Valea Iordanului la est, Marea Galileii (Lacul Tiberiadei, Lacul Kinneret), Marea Moartă la est (cu recordurile ei de salinitate şi de brom), la media temperaturilor maxime zilnice în august şi media temperaturilor minime zilnice în ianuarie, precipitaţii etc. etc. Comentariile au fost susţinute, ca de altfel pe parcursul întregii conferinţe, de imagini de mare impact, realizate de autor sau preluate din alte surse. Partea a doua a conferinţei, axată pe prezentarea locurilor biblice şi Naşterea Domnului Iisus Hristos, a dezvoltat această istorie extraordinară, cu monumentele, bisericile şi locurile biblice către care se îndreaptă oameni de pe toate meridianele. Pelerinul în Ţara Sfîntă şi-a împlinit misiunea, aceea de a-i fi convins pe toţi cei de faţă, dacă mai era nevoie, că măcar o dată în viaţă trebuie să păşeşti pe pămîntul pe care l-a călcat şi Mîntuitorul.

***

Reuniunea a fost încununată de un moment muzical – microrecital de Crăciun – susţinut de valoroasa soprană Arona Bogdan (fiica marii artiste, stea a scenei lirice clujene care a fost mezzosoprana Georgeta Orlovschi). Arona Bogdan, formată la Conservatorul bucureştean, a fost angajată imediat după absolvire la Opera Naţională Bucureşti. Au urmat şapte ani de angajamente ca solistă a operelor din Viena (Kammeroper, Volksoper şi Staatsoper). Din 2011, solista a fost invitata unor scene importante din Europa (Germania, Italia, Elveţia, Portugalia) şi chiar Japonia. A colaborat cu maeştri celebri ai baghetei şi cu artişti lirici, precum: Riccardo Muti, Leo Nucci, Edita Gruberova, Maria Guleghina ş.a. În microrecitalul de la Muzeul de Artă, soprana Arona Bogdan a interpretat: „Ave Verum” de Mozart; „Ave Maria” de Schubert, respectiv de Bach/Gounod; „La vergine degli angeli” din Forţa destinului de Verdi; „Der Engel” de Wagner; „Ave Maria” de Mascagni şi „Silent Night”, celebra „Stille Nacht” a austriacului Franz Gruber. Forţă, sensibilitate, artă a cîntului desăvărşită!

Acompaniamentul la pian a fost asigurat de tînăra Renata Burcă, absolventă a studiilor de licenţă şi masterat la Academia de Muzică „Gh. Dima”, clasa Silvia Sbârciu şi Adriana Bera.

A fost o seară a excelenţei ştiinţifice şi interpretative, un regal cultural pe măsura adevăratelor valori promovate în cadrul Galelor, de-a lungul celor 160 de ediţii, existînd certitudinea că aşa se va întîmpla şi pe viitor.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan-Mircea Corpodean