În deschiderea noului an universitar: FESTIVITĂŢI LA AGRONOMIA CLUJEANĂ

• 170 de ani de la naşterea şi 70 de ani de la moartea profesorului Mihai Şerban, cel dintâi dintre Rectorii Agronomiei clujene
• Al XII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară
• 40 de ani de învăţământ superior horticol la Cluj-Napoca
• Simpozionul „Perspective ale Agriculturii Mileniului III”

Deschiderea noului an universitar este prefaţată, la Agronomia Clujeană, prin mai multe şi importante evenimente aniversare ori ştiinţifice. În 2017 se împlinesc 140 de ani de la naşterea şi 70 de ani de la moartea marelui dascăl agronom Mihai Şerban, Rectorul cu adevărat magnific şi omul politic de numele căruia sunt legaţi primii şi cei mai importanţi paşi spre modernizarea învăţământului superior agronomic în Transilvania. Este firesc, prin urmare, ca spiritul marelui agronom clujean să domine întreg ansamblul de manifestări de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din această toamnă.

Mihai Şerban, cel dintâi între Rectorii Agronomiei clujene
De la înfiinţarea sa, în anul 1869, şi până azi, Agronomia clujeană a fost condusă de către dascăli de renume, ajungând, la cei aproape 150 de ani de activitate, una dintre universităţile cele mai prestigioase din ţară şi din Europa. Numele cel mai strălucitor din lungul şir al dascălilor de frunte, care au făcut cinste Agronomiei clujene, este, neîndoielnic, cel al profesorului Mihai Şerban, rector între anii 1919-1925 şi 1927-1940 şi profesor până în anul 1947.
Mihai Şerban s-a născut la Szegéd (Seghedin), la 3 septembrie 1877, într-o veche şi nobilă familie românească. Se remarcă în perioada studiilor efectuate la Academia de Înalte Studii Comerciale din Viena (licenţă în 1908) şi la Agronomia din Halle (1912). In anul 1914 îşi susţine la Berlin teza de doctorat.
A luptat în Primul Război Mondial iar după Unirea din 1918 a făcut parte din delegaţia României la Congresul de Pace de la Paris (1919). Tot în anul 1919 devine profesor şi Rector al Academiei de Agricultură din Cluj, actuala Universitate de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.
Implicat şi în viaţa politică a vremii, a făcut parte, în mai multe rânduri, din guvernele Alexandru Vaida Voievod, Argetoianu şi Tătărăscu, în perioada 1932-1940.
A îndeplinit, de asemenea, funcţia de preşedinte al Senatului învăţământului agronomic superior din România, pe cea de vicepreşedinte al Comisiunii internaţionale permanente a învăţământului agricol, a fost membru al conducerii Federaţiei internaţionale a „tehnicienilor” agronomi.
Având preocupări îndeosebi în domeniile economiei politice şi politicii agrare, a publicat mai multe lucrări ştiinţifice şi de popularizare, precum ”Problemele noastre social – agrare” (1915), ”Tendinţe de evoluţie ale clasei ţărăneşti” (1925), ”Agronomia socială” (1938). A fost distins cu ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, cu Medaliile ”Coroana României” şi ”Leul Alb” (Cehoslovacia), cu Ordinul ”Meritul Agricol” în grad de Comandor etc.
S-a stins din viaţă la Cluj, la 30 aprilie 1947, avându-i la căpătâi pe episcopul ortodox Nicolae Colan şi pe cel greco-catolic de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu.
Pentru cinstirea memoriei sale, Aula Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca poartă numele ”Mihai Şerban” iar la intrarea în clădirea Rectoratului a fost înălţat un bust în bronz al marelui Rector clujean.

Al XII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară
Un eveniment cu totul special, cel de-al XII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, a fost găzduit de universitatea clujeană şi organizat împreună cu Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România şi cu Asociaţia Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie, în perioada 20-23 septembrie. Evenimentul a coincis şi cu aniversarea, de către Facultatea de Medicină Veterinară, a 55 de ani de activitate. Este pentru a doua oară când Clujul organizează acest congres, după ce a mai găzduit cea de-a IV-a ediţie, în anul…1924. Să amintim şi faptul că prima ediţie a congresului datează tocmai din anul 1882.
Sub deviza ”Impreună – pentru progresul medicinei veterinare româneşti”, congresul s-a desfăşurat la Opera Naţională Română, şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (Aula ”Mihai Şerban” şi amfiteatrele ”Regele Ferdinand” şi ”Regina Maria”) pe mai multe secţiuni: Profesia medicală veterinară în România; Cercetarea ştiinţifică; Invăţământul şi pregătirea profesională; Institutele şi laboratoarele sanitare veterinare; Creşterea, sănătatea şi bunăstarea animalelor; Medicina veterinară şi sănătatea publică; Libera practică medicală veterinară.
Din comitetul de organizare, care l-a avut preşedinte pe rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi, şi din comitetul ştiinţific, au făcut parte personalităţi de primă mărime ale medicinei veterinare, din învăţământ, cercetare şi producţie, din întreaga ţară.
Lucrările Congresului au fost completate cu o interesantă expoziţie tematică ”Expo Vet 2017” şi cu un program cultural atractiv, care a cuprins turul Municipiului Cluj-Napoca, cu vizitarea principalelor obiective turistice, precum şi excursii la Salina Turda şi la mormântul lui Mihai Viteazul.

40 de ani de învăţământ superior horticol la Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură sărbătoreşte, în zilele de 26 şi 27 septembrie, 40 de ani de la înfiinţarea specializării de Horticultură, devenită, după 1990, una dintre facultăţile de succes ale Clujului universitar.
Invăţământul horticol, ca parte componentă esenţială a celui agronomic, s-a regăsit în planurile de învăţământ ale studenţilor agronomi încă de la începuturi, odată cu înfiinţarea Agronomiei clujene, acum aproape 150 de ani.
Horticulturii transilvane şi principalelor discipline de profil horticol (Legumicultura, Pomicultura, Viticultura-Vinificaţia, Floricultura), cu veche şi largă răspândire în această parte de ţară, li se făcea o de multă vreme aşteptată şi profund meritată dreptate, în anul 1977, prin înfiinţarea secţiei de horticultură, în cadrul Facultăţii de Agricultură şi Horticultură. Infiinţarea noii specializări a fost posibilă ca urmare a eforturilor şi demersurilor unora dintre conducătorii de la acea vrea ai Institutului Agronomic şi ai Facultăţii de Agricultură, precum prof. emerit Emil Negruţiu (rector), prof. dr. Ioan Puia (rector), prof. dr. Alexandru Salontai (decan şi rector), prof. dr. Zoltan Nagy (prorector), prof. dr. Costică Panfil (decan), prof. dr. Ştefan Oprea (directorul de la acea vreme a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă), prof. dr. Dumitru Indrea – şeful disciplinei Legumicultură etc.
După anul 1990, odată cu desprinderea secţiei de horticultură ca facultate distinctă, aceasta ia un avânt impresionant.
Facultatea de Horticultură, având succesiv ca decani pe prof. dr. Dumitru Indrea, prof. dr. Dumitru Zaharia, prof. dr. Marin Ardelean, prof. dr. Alexandru Silviu Apahidean, prof. dr. Radu Sestraş şi prof. dr. Viorel Mitre, a cunoscut o creştere constantă, prin înfiinţarea unor specializări noi, de interes deopotrivă pentru candidaţii la admitere şi pentru economia zonei şi a ţării. Astfel, programului de studii de bază, cel de horticultură, i s-au adăugat programe de studii precum: peisagistică, inginerie economică în agricultură, inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism, inginerie şi management în industria turismului, silvicultură, măsurători terestre şi cadastru. De asemenea, au fost înfiinţate 11 programe de studii universitare de master, care continuă specializările programelor de licenţă.
În prezent, la Facultatea de Horticultură studiază la învăţământul de zi, licenţă şi master peste 1600 de studenţi, la care se adaugă studenţii de la învăţământul la distanţă şi doctoranzii la zi sau cu frecvenţă redusă. Facultatea dispune de o bază tehnico-didactică şi de cercetare modernă, de cadre didactice de specialitate, titulare şi asociate, care formează un corp academic recunoscut în ţară şi străinătate.
Festivităţile aniversare cuprind mai multe momente festive, programate în zilele de 26 şi 27 septembrie, la care sunt aşteptaţi oaspeţi de seamă, precum primarul municipiului Cluj-Napoca – Emil Boc (prim ministru al României, 2008-2012), preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor – Sorin Mihai Cîmpeanu, rector al USAMV Bucureşti (prim ministru al României, 2015), fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală – Dacian Cioloş (prim ministru al României, 2015-2017), reprezentanţi ai Guvernului României, ai altor universităţi şi facultăţi de profil din ţară şi de peste hotare.
Manifestările cuprind şi o sesiune de comunicări ştiinţifice, precum şi festivităţi de acordare a titlului de „Doctor Honoris Causa” profesorilor Oscar Vicente (Valencia) şi Dimitrios Bilalis (Atena).

Simpozionul Internaţional „Perspective ale Agriculturii Mileniului III”
Ajuns, iată, la cea de-a XVI-a ediţie, Simpozionul Internaţional „Perspective ale Agriculturii Mileniului III”, organizat şi găzduit de Agronomia clujeană, se va desfăşura în perioada 28–30 septembrie şi va reuni, ca de fiecare dată, cadre didactice şi cercetători din întreg spectrul ştiinţelor agricole, din ţară şi din multe alte ţări de pe mai toate continentele.
Lucrările simpozionului se vor desfăşura în sesiuni plenare şi pe opt secţiuni: Agricultură, Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, Horticultură şi Silvicultură, Economie şi Dezvoltate Rurală, Creşterea Animaleleor şi Biotehnologii, Medicină Veterinară, Măsurători Terestre, Ştiinţe Naturale şi Umaniste, sub coordonarea unui prestigios comitet ştiinţific internaţional şi sub patronajul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, şi Academiei Române.
Dintre comunicările ce vor fi susţinute în sesiunile plenare merită evidenţiate cele ale profesorilor José Ramón Arevalo (Spania), Hervé This (Franţa), Oscar Vicente (Spania), Attila Zsolnai (Ungaria), Sanja Aleksic-Kovacevic (Serbia). Să subliniem că Buletinul Ştiinţific al USAMV va publica lucrările cele mai interesante în numerele sale viitoare, la secţiunile Agricultură, Horticultură, Zootehnie – Biotehnologii, Medicină Veterinară, Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor.
Tot în cadrul simpozionului se va desfăşura o ceremonie de decernare a titlului de “Doctor Honoris Causa”, profesorului Hervé This (Franţa). In finalul lucrărilor simpozionului, oaspeţii pot participa la un interesant “Tur al Transilvaniei”, cu vizitarea unor obiective turistice ale zonei.
Prof. univ. dr. Emil LUCA

Articole din aceeasi categorie