Facultate, pentru ce?

Modul în care Ministerul Educaţiei şi Cerceătrii a repartizat locurile bugetate pentru universităţile de prestigiu de la noi din ţară a încins spiritele atât în mediul academic, cât şi politic. Reprezentanţii Universităţii ‘’Babeş-Bolyai’’, Universităţii de Vest, a Universiăţii A.I. Cuza din Iaşi şi Universităţii Bucureşti s-au arătat revoltaţi, pentru că ministerul a îndrăznit să le taie din locurile pentru licenţă, masterat şi chiar doctorat în timp ce unii politicieni, în special cei din opoziţie, au încercat să profite de această situaţie pentru a se face auziţi în rândul electoratului. Au fost voci contra chiar şi din ALDE, partid aflat la guvernare. Nu ştim cât este de justificată măsura luată de Ministerul Educaţiei cu privire la tăierea din locurilor bugetate alocate prestigioaselor universităţi din România.

Ştim însă că oferta universitară ar trebui să ţină cont în primul şi primul rând de piaţa muncii. Dacă ne gândim la asta, ne-am putea întreba cine va angaja în România sutele de absolvenţi cu specializări precum studii americane, studii europene sau leadership în sectorul public? Sau cum îşi vor găsi de lucru sutele de absolvenţi ai facultăţilor de jurnalistică din cadrul celor patru prestigioase universităţi, în condiţiile în care tot mai multe instituţii de presă se închid sau îşi reduc angajaţii.

Degringolada în universităţile din România a început imediat după 1990, când s-a trecut la înfiinţarea a tot felul de specializări, mai mult pentru a creşte numărul de posturi de cadre didactice şi mai puţin pentru a crea specialiştii ceruţi de piaţa muncii. Nu vrem să spunem că românii nu trebuie să aibă studii superioare. Dimpotrivă, e important să avem cât mai mulţi absolvenţi de facultăţi. Dar aceştia trebuie pregătiţi în domenii viabile.

Măsura reducerii numărului de locuri bugetate a lovit şi zona doctoratelor. Aici trebuie spus că, din păcate, în ultimul timp, s-a ajuns ca doctoratul să fie ca un sport de masă. Zeci de poliţişti, politruci şi alte categorii socio-profesionale şi-au descoperit peste noapte pasiunea de cercetare aprofundată. Aşa s-a ajuns ca, în loc de oameni competenţi, să avem o armată de plagiatori. Nu ştim cum se va finaliza scandalul legat de reducerea locurilor bugetate la cele mai mari universităţi din România şi dacă ministrul Educaţiei va reveni asupra deciziei. Dar una pesta alta, ar trebui ca această dispută să genereze o discuţie serioasă pe această temă şi nu luări de poziţie partizane.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

One Response to Facultate, pentru ce?

  1. Unu'

    Aveti dreptate – specializari precum „studii europene-americane / leadership în sectorul public / sociologie” etc., sunt o pierdere de vreme uriasa.

    Raul facut este imens: nu numai ca studentului i se baga in cap tot felul de pretiozitati politic corecte, deci nebazate pe adevar, care vor face varza „gandirea” bietului copil (doar va emite sabloanele pe care le-a deprins, pe post de gandire), dar apoi ii va lua alta vreme, in cazul bun, ca sa dezvete ceea ce a fost indoctrinat si sa ajunga la adevar.

    Unde sunt Plato, Aristotel, Cicero? In carti pe care foarte putini le nai studiaza. Acolo se afla temelia unei educatii lumesti adevarate.