Curtea de Conturi a României avertizează. Viaţa angajaţilor de la Serviciul Cluj al Arhivelor Naţionale, în pericol

Instituţia care păstrează cea mai mare arhivă din Transilvania se află în situţie critică în pragul anului în care vom aniversa 100 de ani de la Marea Unire. Un raport al Curţii de Conturi a României dezvăluie probleme mai mult decât îngrijorătoare la nivelul Serviciului Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale. Potrivit documentului, trei din cele patru clădiri de pe strada Mihail Kogălniceanu în care îşi desfăşoară activitatea această instituţie sunt supuse unui proces de degradare foarte avansat, lucru care, avertizează Curtea de Conturi, „pune în pericol viaţa angajaţilor’’.
Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale este cea mai mare structură de acest tip din Transilvania şi a doua la nivel naţional. Instituţia a fost înfiinţată în 1920 şi deţine în prezent 18 kilometri de arhivă păstrată în diverse depozite. Acest serviciu de arhive îşi desfăşoară activitatea într-un ansamblul de patru clădiri situat pe strada Kogălniceanu numărul 10, construit în anul 1870 cu destinaţia de penitenciar. Clădirile se află în incinta vechii cetăţi fortificate a oraşului, astfel încât întreg ansamblul de clădiri este inclus în Lista Monumentelor Istorice din România. Un raport de audit întocmit de Curtea de Conturi a României cu privire al Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale arată că toate cele patru clădiri sunt într-un proces continuu de degradare, nu sunt încălzite, iar umiditatea ridicată, igrasia, mucegaiul, atacurile biologice existente la nivelul materialului lemnos, care alcătuieşte structura de rezistenţă a planşeelor, duce la distrugerea fondului arhivistic depozitat. Mai mult, acelaşi document dezvăluie că expertizele tehnice efectuate au concluzionat necesitatea evacuării urgente a documentelor depozitate în trei din cele patru corpuri de clădire din cauza capacităţii portante depăşite a planşeelor şi schimbarea destinaţiei clădirilor. Ce e şi mai grav este, în opinia experţilor Curţii de Conturi, că din cauză că nu s-a reuşit mutarea documentele în alte spaţii, activitatea desfăşurată în această instituţie pune în pericol viaţa angajaţilor. Pe lângă problema clădirilor degradate, un alt factor care periclitează activitatea acestei instituţii semnalat de Curtea de Conturi este deficitul de personal. Potrivit raportului de audit Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor are un deficit de 41 de angajaţi. În organigrama actuală sunt 22 de posturi dintre care 18 sunt ocupate însă pentru a asigura o activitate eficientă ar mai fi nevoie de alte 41 de posturi.
Contactată telefonic, Paula Ivan, şefa Serviciului Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale a declarat pentru Făclia că până acum s-au făcut nenumărate demersuri în vederea găsirii de soluţii pentru reabilitarea spaţiilor în care sunt depozitate documentele de arhivă. Paula Ivan a spus că instituţia pe care o conduce nu are atribuţii de a gestiona financiar astfel de situaţii, precizând că fondurile pentru reparaţii capitale sunt alocate direct de autorităţile centrale competente. „Nu s-a găsit o soluţie pentru reparaţii capitale. Presupune o sumă foarte mare, mai ales că una dintre clădiri este monument istoric de clasa B’’, a spus Paula Ivan. Şefa Serviciului Cluj al Arhivelor Naţionale a adăugat că din cauza condiţiilor improprii în spaţiile de depozitare se înregistrează diferenţe mari de temperatură şi umiditate crescută. Întrebată dacă în aceste condiţii dificile instituţia pe care o conduce are pregătit un plan de evenimente dedicat Centenarului Marii Uniri, Paula Ivan a menţionat că pe parcursul anului 2018 vor fi organizate expoziţii pe tema Marii Unirii atât la sediul instituţiei cât şi în parteneriat cu alte entităţi interesate să coopereze în acest sens.
Arhivele Naţionale din Cluj au devenit funcţionale odată cu numirea de către Comisiune, la 1 octombrie 1922, a istoricului Ştefan Meteş, membru corespondent al Academiei Române, ca director însărcinat cu organizarea Arhivelor Statului în Ardeal. Documentele deţinute de Arhivele Naţionale din Cluj au fost create între secolele XIII (cel mai vechi document original datînd din 1239) până în zilele noastre. Ele au aparţinut unor instituţii centrale ale Transilvaniei (Tezaurariatul Minier, Consiliul Dirigent) sau locale (primării), unor comitate şi scaune (Cluj, Turda, Dăbâca, Someş, Satu Mare, Odorhei, Alba Superioară, Alba Inferioară), unor oraşe importante (Cluj, Bistriţa, Satu Mare, Gherla, Baia Sprie), marilor familii nobiliare din principat ( Bánffy, Teleki, Kemény, Macskási etc), unor instituţii bisericeşti (Episcopia greco-catolică Cluj-Gherla), justiţiei (Curtea de Apel Cluj, tribunale, judecătorii), instituţiilor de învăţământ (Universitatea din Cluj, Liceul piarist, academii, institute, licee, şcoli generale şi profesionale etc.), unităţilor economice (bănci, întreprinderi etc.), o mare parte cuprinzând documente din epoca medievală până în secolul XX. Pe lângă documente există şi o biblioteca documentară formată din peste 26.000 de volume. Totodată, instituţia mai deţine o colecţie de 33 de mii de scrisori şi cărţi poştale din Primul Război Mondial.
Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie