Capcana „transilvanismului”

transilvaniaNostalgicii Ungariei Mari încearcă să reactiveze o mai veche armă ideologică menită să combată efectele Trianonului. Este vorba de aşa zisul concept al „transilvanismului”. Acest curent a fost promovat intens imediat după Unirea de la 1918 iar în ultimii ani anumite cercuri autonomist separatiste încearcă să popularizeze din nou această idee ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie naţională. Din păcate, în capcana acestui demers au căzut şi anumite minţi româneşti rătăcite pe cărările confuziei sau a necunoaşterii.

Adepţii ideii de ”transilvanism” încearcă să demonstreze că Transilvania are viaţa sa, istoria sa şi că această regiune geografică este din punct de vedere cultural cu totul diferită de restul României. Adevărul este însă cu totul altul. Acest termen are rolul de a deghiza un program autonomist-secesionist pentru a-i ascunde sub o umbrelă înşelătoare adevărata semnificaţie. Practic ”transilvanismul” nu este altceva decît o etapă dintr-un plan mai complex ce vizeză combaterea efectelor Trianonului. Conform acestui plan, în prima fază trebuie realizată autonomia „ţinutului secuiesc”, după care ar urma să se acţioneze pentru autonomia Transilvaniei. În a treia etapă se popune independenţa Transilvaniei, iar în final, al patrulea pas, uniunea Transilvaniei la Ungaria, ca în 1848.

Deşi unele voci încearcă să arate că transilvanismul a apărut la sfîrşitul sec. XIX, în realitate acest curent a fost conceput în laboratoarele revizionismului maghiar după 1918 cînd românii din Transilvania şi-au întors faţa către Bucureşti. Curentul a fost promovat intens, cîştigînd teren în rîndul unei părţi a maghiarilor din Ardeal. La acea vreme, românii au avut o rezervă totală faţă de această idee, refuzînd să intre în acest joc.

”Transilvanismul” a fost resuscitat după ‘89 iar în ultimii ani se constată o intensificare a propagandei pe această temă. Cum era de aşteptat, cei mai înflăcăraţi susţinători ai ideii de transilvanism sînt acei reprezentanţi ai etnicilor maghiari care s-au erijat în luptători pentru autonomia teritorială a „ţinutului secuiesc”. Pe lîngă aceştia, în rîndul populaţiei maghiare există o serie de persoane care, dîndu-şi seama că fără sprijinul majorităţii româneşti nu-şi pot atinge obiectivul, încearcă să cîştige adepţi în rîndul românilor.

Promotorii acestei strategii consideră că odată ce ideea de autonomie este acceptată şi promovată de români, etnicii maghiari vor ajunge mult mai uşor la propria autonomie a Ţinutului Secuiesc.

Un astfel de rol par să-l aibă membrii şi susţinătorii Ligii Transilvania Democrată, organizaţie cu personalitate juridică, apărută recent în registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor. Potrivit statutului, scopul aceste organizaţii este „descoperirea, întreţinerea şi promovarea identităţii de ”transilvănean”. Pentru realizarea acestui deziderat, LTD îşi propune să publice în mass-media materiale privind istoria Transilvaniei şi, în general, problematica transilvanistă. Deci lucrurile sînt foarte clare: promovarea identităţii de transilvănean. O fantezie pe cît de atrăgătoare în aparenţă pe atît de perfidă în fond. Şi asta pentru că prin cultivarea unei astfel de identităţi se va crea o prăpastie între românii din Ardeal şi cei din vechiul regat, lucru care ar putea folosi din plin cercurilor autonomist secesioniste.

Pe aceeaşi parte a baricadei cu iniţiatorii Ligii Transilvania Democrată se situează şi cei care au gîndit platforma de dialog-româno maghiar Corbii Albi. Deşi la prima vedere scopul acestui proiect pare a fi unul nobil, o atentă analiză a portalului arată că lucrurile stau altfel. Printre altele se poate observa că prin intermediul acestei pltaforme se promovează în spaţiul public sentimentul că maghiarii sînt discriminţi şi asupriţi de către români, demers în care au fost angrenaţi şi români care chiar cred în dezvolarea dialogului româno-maghiar.

Nu ştim ce succes va avea „transilvanismul” însă ce e cert e că românii constituie cel mai mare şi mai compact popor din această parte a Europei, cea ce face imposibilă căderea în capcanele neoiredentiste şi neoanexioniste ungare pentru a fi divizaţi.

S. PRIŞCU

Articole din aceeasi categorie