Zona euro s-ar putea “risipi” în mai puţin de o lună

Utro

Atmosfera din Europa se “încinge” din ce în ce mai tare. Atena şi Bruxllesul au decis cu toată seriozitatea să-şi testeze trăincia. Şeful guvernului provizoriu grec, Lucas Papademos, a declarat săptămîna trecută că autorităţile greceşti se pregătesc pentru o posibilă ieşire a ţării din zona euro. Drept replică, Eurogroup a îndemnat celelalte ţări ale uniunii monetare să elaboreze planuri individuale în cazul “pierderii” Greciei. A vorbi despre ieşirea Greciei din zona euro este prematur, în orice caz înainte de următoarele alegeri parlamentare. Nu este exclus că în acest mod grecii pur şi simplu vor să sperie UE, pentru a obţine condiţii mai blînde. Dacă în urma viitoarelor alegeri se va dovedi că adversarii măsurilor drastice de austeritate vor cîştiga majoritatea, intenţiile date publicităţii se vor dovedi oportune. Deocamdată, însă, rămîne o speranţă pentru un deznodămînt favorabil.

Schimbări pozitive sînt posibile în situaţia în care Grecia va reuşi să ajungă la o înţelegere cu creditorii. Aceasta este singura variantă în care Banca Naţională a Greciei nu va fi nevoită să aleagă: fie să tipărească drahme, fie să recunoască insolvabilitatea unor bănci greceşti şi să provoace astfel o amplă criză bancară. În acest moment este destul de puţin probabil un acord cu creditorii, însă el mai este posibil, deoarece noile alegeri vor avea loc abia la 17 iunie: în prezent, în Grecia funcţionează un guvern tehnic, care realizează deocamdată acordurile precedente. Adică, Grecia îşi respectă angajamentele în faţa creditorilor.

Acest lucru contravine oarecum spiritului UE – să “debranşeze” o ţară care deocamdată nu a luat o decizie privind ieşirea din zona euro. Grecia trebuie să decidă şi să se pronunţe ea însăşi pe marginea acestei probleme, sau să meargă la o încălcare gravă a acordurilor încheiate cu “troica”de creditori. Doar în acest caz UE va primi dreptul moral la acţiuni vizavi de Atena. Atît timp cît grecii nu-şi încalcă angajamentele, ci doar discută această posibilitate în spaţiul politic, nu există motiv pentru a-i alunga. În linii mari, în plan politic multe ţări din zona euro se află într-o situaţie destul de asemănătoare cu cea a Greciei. Probabilitatea ieşirii Greciei din zona euro a crescut puternic după alegeri, însă aceasta nu este deloc o problemă decisă. În afară de varianta excluderii Greciei din zona euro, sînt analizate şi numeroase variante pentru menţinerea ei în această zonă.

Cu toate acestea, amputarea “organului problematic” ar putea aduce anumite avantaje pentru zona euro în general. Este clar că de una singură Grecia nu-şi va putea reveni foarte repede, iar pentru ţările care analizează astăzi posibilitatea ieşirii din zona euro acest lucru ar putea deveni o lecţie importantă şi le-ar putea determina să depună mai multe eforturi pentru a se menţine împreună cu ceilalţi membri ai zonei euro. Într-o perspectivă pe termen mediu, acest lucru i-ar putea uni şi ar putea crea un spaţiu pentru un compromis politic mai mare, necesar zonei euro, compromis pe care guvernele şi populaţiile unor ţări nu sînt dispuşi deocamdată să-l facă.

Dacă zona euro se va reduce, va avea loc o reacţie imediată şi destul de puternică, însă pe termen scurt. Ieşirea Greciei din zona euro va fi însoţită în mod aproape sigur de faliment şi de numeroase probleme în multe instituţii financiare ale sectorului privat. Într-o perspectivă pe termen scurt se poate aştepta o mare isterie pe pieţele financiare şi o cădere a preţurilor la multe acţiuni. Acest lucru se referă şi la Rusia, deoarece problemele zonei euro înseamnă probleme pentru principalul său consumator şi partener comercial.

Grecia este o hîrtie de turnesol pentru comportamentul autorităţilor europene. Problema este dacă va avea loc o nouă criză a datoriei suverane care să vizeze Spania. Dacă atacul asupra Spaniei nu se va încheia cu succes, atunci, după toate probabilităţile, în economia mondială nu vor avea loc schimbări substanţiale.