Ziua Pompierilor din România, sărbătorită la Cluj-Napoca

Ziua Pompierilor din România va fi sărbătorită joi, 13 septembrie, la Cluj-Napoca, printr-o serie de activităţi organizate, între orele 10-14, pe latura de vest a Pieţei Unirii.

Manifestările vor cuprinde o expoziţie a tehnicii de intervenţie şi a echipamentelor specifice pompierilor, un punct de informare preventivă şi un „poligon al micului pompier”.

Ziua Pompierilor din România ne oferă ocazia de a rememora o pagină de istorie naţională scrisă prin lupta purtată acum 163 de ani în Dealul Spirii, de Compania de Pompieri din Bucureşti, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, împotriva trupelor otomane venite să înfrîngă mişcarea revoluţionară de la 1848. «Atunci, la 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii din Bucureşti, ostaşii pompieri, aflaţi sub comanda căpitanului Pavel Zagănescu, s-au acoperit de glorie, într-o crîncenă şi inegală încleştare cu o coloană a armatei otomane venită să înăbuşe revoluţia paşoptistă şi aspiraţiile de emancipare socială şi naţională ale românilor». Pe locurile dramaticei confruntări, înnobilate cu sîngele celor căzuţi atunci la datorie, în semn de omagiu faţă de jertfa ostaşilor pompieri, a fost ridicat şi dezvelit la 13 septembrie 1901, Monumentul Eroilor Pompieri, pe al cărui soclu stă scris cu majuscule: LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 – POPORUL ROMÂN RECUNOSCĂTOR.

Primul Parlament al României acordă, în anul 1860, participanţilor la eroicul act, pensii pe viaţă şi prima medalie românească – Pro Virtute Militari, apreciind astfel sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul şi patriotismul pompierilor militari. Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmînarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă chiar din mîna domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La trei decenii după acea confruntare, pompierii-artilerişti îşi demonstrau din nou virtuţile ostăşeşti, contribuind la trecerea Dunării de către armata română şi desfăşurarea, cu succes, a Războiului pentru Cîştigarea Independenţei de Stat a României. Cu acelaşi devotament şi spirit de sacrificiu, pompierii militari au acţionat şi pe timpul celor două războaie mondiale, pentru apărarea localităţilor şi a populaţiei, prin stingerea incendiilor provocate de bombardamente – unele dintre ele devastatoare, cum au fost cele din august 1943 din Valea Prahovei şi aprilie-august 1944 la Bucureşti sau alte zone ale ţării.

În anul 1953, ziua de 13 septembrie a fost declarată Ziua Pompierilor din România. Nobleţea misiunilor umanitare, cu care au fost investiţi pompierii, a fost pusă în evidenţă şi pe timp de pace: ele au presupus asumarea unui risc permanent şi nu de puţine ori acesta a fost cel al sacrificiului suprem, îmbogăţind „galeria eroilor” care s-au jertfit pe altarul datoriei pentru salvarea şi ajutorarea semenilor.