Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor, la Dej

Cu ocazia zilei de 2 august, instituită în 2015 ca „Zi europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, iar din 2020 ca „Zi națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, în sala multimedia a Muzeului Municipal Dej a avut loc, sâmbătă, vizionarea filmului „Valea Plângerii”, realizat de Institutul Național pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj-Napoca și s-a desfășurat ca activitate în cadrul proiectului „Incluziv pentru Dej -Dezvoltare Locală prin Măsuri Activ-Integrate de Justiție Socială”. Proiectul coordonat de CRCR Cluj este derulat în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și Liceul Tehnologic Special Dej.

Cu prilejul prezentării filmului, despre Holocaustul romilor a vorbit Marta Herki, manager de programe CRCR Cluj.

Holocaustul romilor a fost multă vreme ignorat, iar pogromul este în continuare negat. În acest sens, documentarul „Valea Plângerii” are menirea de a-i pune pe spectatorii de azi față în față cu istoria, cu faptele ei lipsite de glorie, cu erorile și ororile ei, pentru a le spori luciditatea și a-i invita la responsabilitate atât față de trecut, cât mai ales în ce privește prezentul.

Ca urmare a deportării a 25.000 de romi în Transnistria, din ordinul generalului Antonescu (1943-1945), au murit în jur de 12.000 de suflete, în suferințe greu de redat. Acest rău nu mai poate fi îndreptat, dar recuperarea faptelor este un gest de introspecție istorică pe care societatea și comunitatea culturală îl datorează nu doar victimelor și supraviețuitorilor, ci și ei înseși. Astfel, „Valea Plângerii” (regia Mihai Andrei Leaha, Iulia Hossu și Andrei Crișan) își propune să reconstituie drumul, locurile și întâmplările tragice ale Holocaustului romilor. Interviurile cu membrii comunității ucrainiene din Transnistria completează poveștile supraviețuitorilor romi şi transformă un spațiu astăzi aparent banal într-unul antropologic, al memoriei și lacrimilor.

„Am încercat să facem un film-stare în care să vorbim despre Oameni, și nu despre Romi, despre solidaritate umană și nu despre Ucraineni, despre o gândire militară și instituțională criminală a Regimului Antonescu și nu despre vinovăția generalizată a unor popoare: român şi german” – a declarat regizorul Mihai Andrei Leaha pentru Liternet.

În ce privește proiectul „Incluziv pentru Dej”, acesta își propune o intervenție complexă și integrată în municipiul Dej vizând persoanele în risc de sărăcie și excluziune socială de pe întreg teritoriul municipiului, cu accent pe zonele urbane marginalizate. Proiectul se adresează unui număr de 869 de persoane vulnerabile, din următoarele categorii: copii cu vârsta școlară aflați în risc de părăsire timpurie a școlii, tineri care au părăsit sistemul de învățământ obligatoriu, adulți în situații de risc, persoane vârstnice, persoane de etnie roma, familii non-parentale, familii cu mai mult de 3 copii, victime ale violenței domestice, persoane cu dizabilități etc.

Bugetul total al proiectului este de 10.025.686,78 lei, din care valoarea co-finanțării eligibile a parteneriatului este în valoare de 9.596,24 lei. Proiectul, finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 5, se implementează în municipiul Dej în perioada decembrie 2021 – decembrie 2023.

Ovidiu RUS