Ziua Eliberării Clujului, desconsiderată de o parte dintre autorităţi

Autorităţile clujene au marcat sîmbătă 70 de ani de la eliberarea oraşului de sub ocupaţia hortysto-fascistă. Manifestările, organizate de primărie, prefectură şi Divizia 4 Infanterie „Gemina” în Cimitirul Eroilor de pe Calea Turzii din Cluj-Napoca, au început la ora 11 cu o slujbă religoasă oficiată de un sobor de preoţi militari şi civili. Prefectul judeţului Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan a subliniat că ziua de 11 octombrie reprezintă un „moment cu valoare de simbol, nu doar pentru cei îmbrăcaţi în uniformă militară, ci şi pentru întreaga comunitate din Cluj-Napoca”.

„Anul 2014 consemnează în istorie împlinirea a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, 75 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial şi nu în ultimul rînd 70 de ani de la eliberarea Ardealului. În toamna anului 1944, printr-un efort militar şi logistic enorm, dar şi un mare tribut de sînge, Armata 4 Română a eliberat cel mai mare oraş din Transilvania – Clujul şi a contribuit hotărîtor la încheierea celei mai cumplite conflagraţii mondiale. Populaţia Clujului a început să respire aerul libertăţii începînd cu 12 octombrie 1944, o zi de patru ani aşteptată. Dar, pentru eliberare, a fost nevoie de eforturi şi sacrificii imense. Alături de aliaţi, pînă la 9 mai 1945, România a pierdut circa 170.000 de ostaşi, alte sute de mii fiind răniţi, contribuind decisiv la scurtarea semnificativă a războiului în Europa. Este datoria sacră, a fiecăruia dintre noi, să aducem un prinos de recunoştinţă celor care şi-au dat viaţa pentru ca astăzi, noi, să trăim liberi pe meleagurile transilvane”, a spus Vuşcan, arătînd că astăzi, evenimente precum cele petrecute în urmă cu 70 sau 100 de ani nu trebuie să se mai repete într-o Europă bazată pe relaţii de bună vecinătate şi cooperare între state.

Cu această ocazie, prefectul a ţinut să îi salute în mod special pe veteranii de război prezenţi la manifestare. „Sînteţi oamenii care au făurit istorie şi vă asigur de întreaga mea recunoştinţă şi preţuire pentru modul exemplar în care v-aţi făcut datoria sub drapel”, le-a spus Vucan veteranilor.

La rîndul său, primarul Emil Boc a vorbit despre importanţa eliberării de către Armata Română la 11 octombrie a oraşului Cluj, iar în 25 octombrie a întregii Transilvanii, precizînd că în acest context s-a pus capăt celui mai „odios tratat de care România a avut parte, Dictatul de la Viena”. Boc a mai spus că România, în ciuda faptului că s-a aflat la confluenţa intereselor marilor imperii, a reuşit să-şi păstreze fiinţa statală, integritatea religioasă şi continuitatea istorică. ”Toate aceste lucruri au fost posibile în istorie pentru că românii i-au apărat fiinţa statală şi identitatea naţională îmbinînd lupta armată cu diplomaţia”, a arătat Boc, adăugînd că acest lucru ne defineşte şi astăzi. „Astăzi, îmbinînd diplomaţia facem parte din cele mai importante structuri mondiale ale vremii, avînd cele mai mari garanţii de securitate. Acestea însă trebuie păstrate. Pentru asta trebuie să ne cinstim eroii i să mulţumim veteranilor de război i celorlalţi militari care i-au jertfit viaţa pentru ca Rommînia să fie astăzi stat unitar şi să aibă cea mai mare garanţie de securitate din istorie”, a punctat Boc.

După discursurile prefectului şi primarului au urmat depuneri de coroane de flori la Monumentul Ostaului Român din partea Guvernului României, Parlamentului, autorităţilor locale şi judeţene, instituţiilor militare din judeţ, ale serviciilor descentralizate, Academiei Române, Universităţii Babe-Bolyai, partidelor politice precum şi ale asociaţiilor şi organizaţiilor veteranilor de război. Nu a putut fi văzut însă niciun reprezentant al conducerii Consiliului Judeţean Cluj.

La manifestare a participat şi preşedintele PMP, Elena Udrea, care a depus o coroană de flori din partea Camerei Deputaţilor, alături de deputatul PSD Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social, şi de deputatul Adrian Gurzău, liderul PMP Cluj. Cînd a venit rîndul partidelor să depună coroane de flori, Emil Boc a depus coroana din partea PMP, alături de Elena Udrea şi de mai mulţi membri ai PMP, şi nu din partea PDL, al cărui membru este.

Manifefestările dedicate Zilei Eliberării Clujului s-au încheiat cu defilarea gărzii de onoare.
Clujul a fost eliberat la 11 octombrie 1944, în urma loviturilor combinate ale Diviziilor 18 Infanterie şi 2 munte române şi a Corpului 104 sovietic. Prin aceste actiuni, inamicului i-au ramas doar două direcţii de retragere, spre Chinteni – Deuş şi Baciu – Nădăşel, pe care trupele germane şi ungare s-au retras în noaptea de 10/11 octombrie si în ziua de 11 octombrie, pînă în jurul orelor 11, pentru a evita încercuirea în ora.
Intrarea în oraş s-a făcut prin cartierul Mănăştur, în ziua de 11 octombrie, în jurul orelor 9.30. Acesta a fost unul din evenimentele deosebit de importante, în această etapă a războiului, pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.

Deşi ziua de 11 octombrie are încărcătură istorică deosebită, autorităţile locale au ales de mai mulţi ani să aniverseze acet moment nu în centru oraşului aa cum ar fi firesc ci departe de ochii clujenilor, în cimitirul Eroilor de pe calea Turzii. Nu ştim de ce primăria, organizatoarea acestor manifestări, ţine să sărbătoarească acest moment în Cimitirul Eroilor, însă ce e cert că zilei de 11 octombrie trebuie să i se acorde respectul cuvenit iar clujenii să se poată bucura din plin de acest moment. Aşa cum unele acţiuni, chiar dacă nu au nimic în comun cu istoria noastră naţională sau a oraşului, pot fi autorizate să se desfăoare în zona centrală, implicînd chiar blocarea traficului, şi Ziua Eliberării Clujului ar merita să fie aniversată în Piaţa „Avram Iancu”.

C. PURIŞ