,, Ziua Cepei’’ sau … Ziua legumicultorilor la Mihai Viteazu

De bună seamă că geneza numelui localității de pe Arieș își are în ea și…amprentele pașilor domnitorului care a unit de facto cele trei provincii medievale care formează România de azi. Descălecând și aici, nu-i exclus să fi servit o ceapă și o slănină din casa vreunui gospodar.

Cert este faptul că Mihai Viteazu este o comună puternică, bine structurată pe cele 47,78 km pătrați pe care se întinde, și unde legumicultura domină toate sectoarele agricole.

De când s-a …înrădăcinat ceapa albă, galbenă și roșie aici, dar și cele două soiuri de cartofi, nimeni nu știe. În schimb, toți producătorii legumicoli de aici știu că în ultima zi a lui septembrie, la Mihai Viteazu a fost sărbătorită a Xll– a ediție a ,, Zilei Cepei’’ pe întinsul platou din zona industrială.

Ca în fiecare an, producătorii locali și-au adus ceapa roșie, albă, galbenă, mai pișcătoare, sau de apă, cum îi spun ei, cartofi albi și…movulii, morcovi, pătrunjel, țelină, ardei capia, gras , iute și gogoșari, varză, bostani cu miez dulce, adică cam tot ce este necesar în cămara gospodarului și gospodinelor.

Și cum toamna pare a fi lungă și frumoasă, așa a fost și această sărbătoare a hărniciei celor ce se străduiesc de câțiva ani de zile să facă un Brand Național din producerea soiului de ceapă roșie la Mihai Viteazu. Ceapă mai mare și mai mică, mai rotundă, sau mai lunguiață, așezată în funii, în săculețe din plase, sau pur și simplu vrac, expusă pe o plăcută și bogată alee a legumicultorilor care și-au valorificat o parte din produse, fără intermediari.

Prin numărul mare al participanților, ,, Ziua Cepei’’ a fost și ziua întregii comunități locale care a fost cu multă chibzuință pregătită de conducerea comunei, iar această implicare s-a văzut prin prezența funcționarilor Primăriei care și-au rezervat un sector în care au pregătit sute de felii de pâine unse cu untură de mangaliță și … glazurată cu rondele de ceapă roșie. A fost aperitivul tradițional al locului servit participanților, care, spre orele amiezii, au fost serviți de administrația locală, cu sprijinul sponsorilor, cu purcel rotisat, tocana de carne, legume și condimente pregătită în 14 ceaune care clocoteau când publicul asculta și aplauda spectacolul artistic ce a descrețit frunțile sutelor de iubitorii ai muzicii și dansului.

Programul a primit Binecuvântarea preoților comunei, iar primarul Zeng Ioan a transmis un frumos salut producătorilor de ceapă și legume din comună, dar și numeroșilor oaspeți, între care: deputata Mona Morariu, reprezentanții partidelor parlamentare, prof. univ. dr. Ilarie Ivan, fostul președinte al CJC, Mihai Seplecan.

În cuvântul său, dl. Zeng a subliniat că Ziua Cepei este și o sărbătoare spirituală în cinstea roadelor pământului, în care Ceapa este… vedeta zilei.

Apoi, nu a uitat să spună că locuitorii comunei Mihai Viteazu nu au doar ceapă bună, ci și suflete mari și bune. Evenimentul are o tradiție legitimă și continuă să promoveze ceapa roșie din zona Arieșului. Acest produs este cel mai căutat în piețele din municipiile Turda, Cluj–Napoca, Brașov, București și nu numai, ea încorporează bunătatea solului și hărnicia locuitorilor de pe aceste poale ale Apusenilor.

Sperăm să fie o sărbătoare a bucuriei pentru toți participanții și o mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru roadele acestui an, a încheiat edilul comunei.

Au adus salutul lor producătorilor de ceapă și legume din Mihai Viteazu și Cornești, deputata Mona Morariu și prof. univ. dr. Ilarie Ivan, care a spus că ceapa din această comună se vinde oriunde, apoi a îndemnat producătorii să se asocieze, să vândă împreună în marile piețe agroalimentare, ei să gestioneze mesele și nu intermediarii care vând în majoritatea cazurilor, ceapă și alte legume din import.

În timp ce artiștii Denisa Rotar, Liliana Oară, Magyar Rozsa, Vlăduța Lupău, orchestra Doina Moților, Fiii Moților, Țarina Turda, Grupul vocal Doruri Ardelene, Rugyek, Dansuri Ibănești, Răzvan Mocan, AMALIA, Minodara, Crina, Claudia, dansurile moderne și în final Compact, am avut și timpul necesar să vizitez expoziția vânătorilor și să cunosc două familii de producători ai renumitei cepe de Mihai Viteazu.

Primul stand expozițional, cu vânzare, a fost al familiei Arkoși Iștvan și Iudith și fiul lor, Iștvan, care lucrează cot la cot cu părinții de când era elev în clasele gimnaziale. Acum este student în anul lll la Universitatea Agricolă însă îmbină permanent teoria cu practica, muncind.

Lucrează în structura PFA 46 ha teren agricol, din care 2 ha au fost cultivate cu cartofi, unde au obținut 37 tone/ ha și 0,50 ha cu ceapă. În cultură au avut, dar nu în suprafețe mari, toate legumele posibile. Viitorul inginer agronom și părinții săi au fost mulțumiți de producția la păioase unde au atins cifra și de 8 tone la hectar, dar prețurile sunt derizorii.

Familia Iustin și Maria Ilea muncesc de-o viață în agricultură, produc semințe dar și răsaduri de legume. În această zi a adus pentru expunere și valorificare ceapă de trei feluri, ardei, pătrunjel, morcovi, castraveți și alte produse. Supărarea vine din cauza eforturilor fizice care sunt invers proporționale cu vârsta, ne mărturisește dna Maria Ilea. Azi – mâine trebuie să predăm…ștafeta muncii, dar nu prea avem cui? Poate guvernanții se vor gândi la găsirea unor noi măsuri de stimulare a tineretului de a rămâne în vatra satului, unde se produce pâinea și toate alimentele necesare vieții de zi cu zi, și nu oricum, sănătoase.

Dumitru VATAU

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut