Ziua Academiei Române

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituţiei, cu prilejul ”Zilei Porţilor Deschise”.

Instituţia, înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, ca ”Societate Literară Română”, şi-a început activitatea în anul următor, sub numele de ”Societatea Academică Română”, iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut naţional, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.

Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituţie reprezentativă pentru cultura naţională, atât prin componenţa ei – membrii aleşi fiind personalităţi marcante din întreg spaţiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia -, cât şi prin programul anunţat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A. Rosetti din Muntenia.

Principala misiune a forului a fost normarea limbii române şi studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei şi a gramaticii limbii române, realizarea unui dicţionar al limbii române şi elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum şi publicarea unor valoroase colecţii de documentele referitoare la istoria naţională.

Lucrările primei şedinţe a Societăţii Literare Române s-au desfăşurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 a fost aprobat statutul său, care menţiona constituirea Societăţii Academice Române, ”cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societăţii: preşedinte – Ion Heliade Rădulescu, vicepreşedinte – Timotei Cipariu şi secretar – August Treboniu Laurian.

La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, sub denumirea de Academia Română, având trei secţii – literară, istorică, ştiinţifică. Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, aceasta a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul – Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării.

Academia Română, ca instituţie naţională în plan cultural şi ştiinţific, a împlinit unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenţei sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ş.a.), ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.

În prezent, Academia Română îndeplineşte trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România şi participant activ în viaţa societăţii.

Instituţia are 14 secţii, 3 filiale, în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Coordonează 70 de institute care îşi desfăşoară activitatea în domenii fundamentale ale ştiinţei şi culturii cuprinzând peste 2.000 de cercetători atestaţi, specialişti în cercetare fundamentală sau aplicată. Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă. Pe lângă acestea, se numără şi Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înfiinţată în 1938) şi revista ”Academica” (înfiinţată în oct. 1990).

Primul preşedinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990 – 18 ianuarie 1994), urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994 – 16 ianuarie 1998), istoricul literar Eugen Simion (16 ianuarie 1998 – aprilie 2006), doctor în ştiinţe chimice Ionel Haiduc (5 aprilie 2006 – 8 aprilie 2014), Ionel Valentin Vlad, inginer şi fizician (8 aprilie 2014 – 24 decembrie 2017), inginerul agrochimist Cristian Hera (5 ianuarie – 5 aprilie 2018), doctor în istorie Ioan-Aurel Pop (5 ianuarie 2018 – 5 aprilie 2022). La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales preşedinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.

În mandatul 2022-2026, Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei şi a culturii naţionale, a ştiinţei şi tehnologiei, îşi propune, să se manifeste activ în societatea românească prin acţiuni culturale şi ştiinţifice cu impact major pentru dezvoltarea ţării, potrivit www.acad.ro.

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an printr-o reuniune festivă, în Aula Academiei Române, şi prin „Ziua Porţilor Deschise”. La împlinirea a 155 de ani de la înfiinţare, în 2021, Ziua Academiei a fost sărbătorită prin sesiunea omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naşterea marelui om de cultură”, organizată în cadrul Adunării Generale a Academiei şi desfăşurată online, în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.

În 2024, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României sărbătoreşte 158 de ani de activitate neîntreruptă, la 4 aprilie, în prezenţa Adunării Generale, în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi acad. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, va fi organizată Ziua porţilor deschise, în intervalul orar 12.00-16.00, publicul fiind invitat să viziteze, cu ghidaj de specialitate, cele mai reprezentative spaţii din sediul istoric al Academiei Române – Aula Academiei, Galeria preşedinţilor, Clubul academicienilor, Muzeul Memorial.