Zilele Tamas Sulyok sunt numărate în fruntea Ungariei

Parlamentul ungar a adoptat luni un amendament constituţional vizând în special să pună capăt mandatului preşedintelui Tamas Sulyok, calificat drept „marionetă” a lui Viktor Orban de către premierul Peter Magyar, relatează France Presse.

Cu acest vot, „am încheiat reforma constituţională a regimului Orban”, şi-a exprimat satisfacţia Magyar la finalul votului.

Liderul conservator proeuropean, care a câştigat alegerile legislative în aprilie cu o majoritate zdrobitoare, a promis să destructureze „cărămidă cu cărămidă” sistemul instituit de predecesorul său, campion al ideologiei iliberale. El a început cu preşedintele, pe care l-a invitat în mai multe rânduri să demisioneze, dar fără succes.

Amendamentul constituţional în 12 puncte a fost adoptat cu 139 de voturi pentru şi 6 împotrivă, în cursul unui vot boicotat de partidul naţionalist Fidesz a lui Viktor Orban, care denunţă o tentativă de instaurare a „unui regim autocratic”, reproş care i-a fost adresat lui însuşi în trecut.

Din SUA, unde s-a deplasat pentru a asista la etapa finală a Cupei Mondiale la fotbal, Viktor Orban le-a cerut ungurilor – într-un mesaj postat pe Facebpok – „să reziste dacă preşedintele este înlăturat cu forţa”.

Toate privirile sunt aţintite acum spre acesta din urmă, care are de ales dacă îşi va întârzia plecarea, refuzând să semneze amendamentul votat, ceea ce ar putea declanşa o criză constituţională.

„El acum are cinci zile la dispoziţie fie pentru a demisiona în termenul stabilit, fie pentru a semna acest amendament la Legea fundamentală”, a declarat Magyar, care a promis să angajeze o procedură de destituire dacă preşedintele nu o va face.

Amendamentul prevede sfârşitul mandatului lui Tamas Sulyok din ziua următoare a intrării sale în vigoare, iar apoi alegerea unui nou preşedinte pentru cinci ani de către parlament, unde partidul Tisza al lui Peter Magyar deţine majoritatea de două treimi din cele 199 de locuri.

Înaintea votului, Sulyok, 70 de ani, a denunţat o procedură care „încalcă principiile statului de drept, ale democraţiei şi ale separării puterilor”.

Amendamentul, prezentat ca o măsură tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituţii în urma unei consultări publice, a fost criticat de asemenea de organizaţii de apărare a drepturilor omului. Amnesty International a apreciat că Tamas Sulyok are „dreptul la o procedură echitabilă”, în timp ce Human Rights Watch a considerat că aceste mici aranjamente constituţionale „amintesc de epoca Fidesz”.

Totodată, juristul Andras Baka, fost preşedinte al Curţii Supreme, al cărui mandat fusese scurtat în regimul Orban pentru că îşi exprimase îngrijorarea privind reforme judiciare, consideră justificat demersul lui Peter Magyar dacă el deschide calea unei noi ordini constituţionale.

„Într-o ţară în care domneşte statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi utilizate, dar Ungaria a devenit un stat captiv sub Orban”, a declarat el pentru AFP, adăugând că Sulyok şi alţi înalţi responsabili ai statului fuseseră numiţi „nu pentru a limita puterea guvernului, ci pentru a asigura supravieţuirea politică a fostului sistem chiar în cazul înfrângerii electorale”.

Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de un centru de studii, 21,67% dintre alegătorii ungari doresc plecarea lui Tamas Sulyok.

Fost preşedinte al Curţii Constituţionale, el era puţin cunoscut publicului înainte de a fi ales de către parlament preşedinte pentru un mandat de cinci ani în 2024.

Amendamentul votat prevede de asemenea limitarea la trei numărul mandatelor pentru deputaţi, ceea ce va împiedica mai multe personalităţi ale opoziţiei să se prezinte în 2030.

Textul restabileşte şi puterile controlului bugetar al Curţii Constituţionale.

El stabileşte la 70 de ani vârsta limită pentru judecătorii săi, dispoziţie care îl loveşte direct pe preşedintele instanţei, Peter Polt, fost procuror general numit sub regimul Orban.

În virtutea acestui amendament se creează un Oficiu naţional pentru recuperarea şi protecţia activelor publice, căruia i se vor conferi vaste puteri pentru combaterea corupţiei devenită sistemică în epoca Orban.

Tamás Sulyok a preluat funcția de președinte al Ungariei în 2024 după ce  Katalin Novak și-a înaintat demisia.

De la preluarea mandatului, șeful statului ungar a avut mai multe vizite în România, însă niciodară nu s-a întâlnit cu oficiali români.

Prima vizită în România a președintele Ungariei, Tamás Sulyok a avut loc în decembrie anul trecut în contextul retragerii lui Bela Kato din funcția de episcop al Eparhiei Reformate de Ardeal. La 1 februarie 2025, Tamás Sulyok a participat la instalarea noului episcop Vilmos József Kolumbán. În luna iunie, președintele Ungariei a vizitat județele Harghita și Mureș, participând și la pelerinajul de la Miercurea Ciuc. Tamas Sulyok și–a început atunci vizita în România în 6 iunie, la două zile după data în care se marchează semnarea Tratatului de la Trianon. El nu a venit întâmplător în acea perioadă, scopul fiind de a transmite un mesaj de solidaritate cu maghiarii din teritoriile care au aparținut Imperiului Austro-Ungar. În august 2025, președintele Republicii Ungare, Tamás Sulyok, a venit la Cluj pentru o vizită, context în care a participat la mai multe activități cu caracter strict privat. Vizita sa a avut o tentă iredentistă pentru că Tamas Sulyok a ales să vină în jurul datei de 20 august la Cluj deoarece în această zi este margată ziua Ungariei Mari.