Zilele Dejului

Zilele-Dejului-1Timp de trei zile, centrul oraşului Dej a fost „invadat” de tarabe şi „asediat” de o mare de oameni, de tineri şi bătrîni doritori să profite de vremea bună, de spectacole, de mici şi bere, de tot ce înseamnă pentru marea majoritate, Distracţie! Cu majuscule! Şi, la fel ca în anii trecuţi, expoziţiile, lansările de carte, sesiunea de comunicări ştiinţifice, teatrul de păpuşi, muzica de fanfară, nunţile de aur, demonstraţiile sportive, dansul şi muzica, au fost ingredientele care au „condimentat” manifestările reunite sub genericul „Zilele Municipiului Dej”.

Dejul cultural

Seria manifestărilor culturale şi artistice, consacrate municipiului Dej, au fost deschise oficial vineri, 19 iulie, la Muzeul Municipal Dej, de către primarul Costan Morar şi deputatul Cornel Itu. Mai puţin „zgomotoasă” decît oferta străzii, dar avînd menirea de a bucura sufletul şi ochiul unui public doritor de „hrană spirituală”, activitatea găzduită de muzeu şi Zilele-Dejului-6moderată de directorul instituţiei, prof. Constantin Albinetz, a debutat cu prezentarea expoziţiei „Bucureştiul vine la Dej”, realizată în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Asociaţia Colecţionarilor din România. Expoziţia dedicată capitalei ţării, istoriei acesteia şi transformărilor pe care le-a suferit de-a lungul secolelor, pe lîngă bogatul material foto-documentar pe care-l prezintă, găzduieşte, de asemenea, lucrări de artă consacrate oraşului, lucrări ce poartă semnăturile lui Aman, Spiru Vergulescu, Mihai Stănescu, Magdalena Rădulescu, Vasile Mureşan-Murivale, Elena Szervaczius, Corneliu Vasilescu şi alţii. O expoziţie care, pe lîngă certa sa valoare artistică şi documentară, are şi o menire didactică, fiind la îndemîna tuturor, dar mai ales a elevilor, pentru a cunoaşte trecutul unui oraş al cărui farmec balcanic, în sensul bun al cuvîntului, este pe cale de dispariţie.

Lansarea volumelor „Un mariaj cu viaţa” de Ştefan Mihuţ (Editura ASTRA-Dej, 2013), „Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania” (Editura Ararat, Bucureşti, 1912) de Constantin Albinetz şi plachetele de versuri „Cîntece de Zilele-Dejului-2dragoste”, „Mesaje despre cuvinte” şi „Priviri peste timp”, toate trei fiind publicate la editura ieşeană PIM şi avîndu-l ca autor pe Vasile Ionac, au fost următoarele momente ale programului. Volumul cunoscutului publicist şi dramaturg dejean, Ştefan Mihuţ, s-a bucurat de o amplă prezentare făcută de prof. Ioan Şimon, în timp ce despre cartea domnului Albinetz a vorbit profesorul şi istoricul Kiss Francisc.

Aflîndu-se la hotarul ce desparte Europa de Asia, Armenia a fost dintotdeauna teatrul confruntărilor între popoare, de aceea a trebuit să slujească la împăcarea diferitelor culturi, a aceleia, pe fundamentul căreia s-a dezvoltat tot occidentul creştin şi cultura care în zilele noastre reprezintă răsăritul mahomedan. Nevoiţi de-a lungul timpului să ia calea pribegiei din cauza deselor invazii străine, armenii au emigrat mai întîi în spaţiile din apropierea pămînturilor strămoşeşti, ajungînd astăzi să formeze comunităţi pe toate continentele. Zilele-Dejului-3Acolo unde s-au aşezat, armenii au fost oameni eficienţi în activitatea economică şi cultural educativă, dînd un impuls general atît provinciilor, cît şi localităţilor în care s-au stabilit. „Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania” surprinde toate momentele cheie din istoria acestui popor harnic şi cultivat, cu accent pe oraşele armeneşti din Ardeal şi relaţiile cu populaţia majoritară, ultimul capitol al cărţii fiind consacrat Armeniei contemporane în contextul geopolitic actual.

În ce priveşte volumele poetului Vasile Ionac, prezentarea acestora a revenit criticului Luigi Bambulea, împreună cu invitaţia de a face cunoştinţă cu o voce nouă în lirica dejeană, o voce discretă, dar nu lipsită de combustia interioară necesară unei Zilele-Dejului-5obsedante autodefiniri prin poezie.

Diplomele de excelenţă înmînate de primar scriitorului Ştefan Mihuţ şi ing. Liviu Gavrilescu, „pentru implicarea lor în viaţa culturală a municipiului Dej” au încheiat momentul festiv al zilei de vineri.

Dejenii talentaţi, pe scenă!

Dacă seara de vineri centrul oraşului s-a transformat într-o uriaşă discotecă în aer liber, datorită trupelor şi soliştilor prezenţi pe scena din Piaţa Bobîlna – M.O.S.S.A.D., Andreea Socaci, Gabriela Toma, Color of Sound, Big City şi DJ Gema (realizator, Dejeanul.ro), sîmbăta a avut loc o adevărată „paradă de talente dejene”, începînd cu sportivii multi-medaliaţi ai Clubului de karate „Gloria”, dansatorii Clubului de dans sportiv „Latino Angels”, majoretele de la Super Stars Dej, trupele My Way şi Sincron, fetele de la Magic Star, dansatorii Zilele-Dejului-4Ştefania Lako şi Andrei Grad şi jonglerul Robert Lucaci. Mini recitalurile unor tineri porniţi pe drumul afirmării – Andrei Mureşan, Kalmar Lorand, Lovasz Norbert, Deona Roman, Petra Grad, Cristian Mezei, Marius Cămăraş, Vlad Cozma, Szekely Pal, Richard Trombiţaş şi raperul Sebastian Panachi – au întregit programul, la succesul căruia au contribuit, de asemenea, artiştii deja consacraţi: Marin Grad şi Emanuel Cîrstea.

În fine, ziua de sîmbătă s-a încheiat… duminică în zori, cu show-urile, mult aşteptate şi absolut incendiare, susţinute Semnal M, Hara, Andra şi Conect R. Prezentatori: Irina Maxim, Răzvan Căucean, Ioana Jeler şi Rareş Săvan.

M. Vaida

Foto: M.Vaida şi Adrian Sălăjan

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
ziarulfaclia.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.