Votul evreilor – o prioritate a republicanilor din SUA

 El Periodico

În 2008, Barack Obama a obţinut 78% din voturile evreilor, în timp ce John McCain a obţinut doar 22%. Nimeni nu pune la îndoială că la 6 noiembrie Obama va fi reales de majoritatea acestui grup de alegători. Dar la fel de sigur este şi că republicanul Mitt Romney va reduce net din distanţă. Unul sau chiar două procente pot fi vitale în unele state-cheie, precum Florida, Ohio, Nevada, Colorado sau Virginia, aşa numitele “swing states”, cu populaţii importante de evrei şi unde voturile pot marca diferenţe semnificative.

Deşi reprezintă aproximativ 2% din populaţia americană, evreii sînt unul din grupurile de alegători cei mai rîvniţi. Unul din motive este că evreii sînt cei mai prompţi la ora întîlnirii cu urnele. În Florida, de exemplu, deşi reprezintă 3,4% din alegătorii înregistraţi, la ultimele alegeri au avut o participare de 6 – 8% din electoratul care a votat. Înainte de 1992 o treime din voturile evreilor mergeau către republicani. De atunci acest procent a scăzut, iar Al Gore, John Kerry şi Obama au atras cel puţin 78% din voturile acestei categorii. Preşedintele a pierdut totuşi o parte din acest sprijin: un sondaj Gallup estima la 70% intenţiile de vot şi la 25% pentru Romney, un scor mare decît cel obţinut de McCain.

Nu sînt veşti bune pentru Obama, potrivit lui Robert Watson, profesor de Ştiinţe Politice la Universitatea din Lynn, unde a avut loc ultima dezbatere, care a avertizat că “Obama trebuie să repete rezultatele, dacă nu vrea să aibă probleme”. Pierderea acestui sprijin al evreilor este motivată de nemulţumirea faţă de poziţiile preşedintelui, prea slabe sau absente, asupra unor teme sociale. Acest regres şi uşoara ascensiune a lui Romney sînt explicate de campania intensă a republicanilor în Israel şi de lobbyul evreu conservator, care a subminat imaginea lui Obama, atribuindu-i o slăbire a relaţiilor cu Tel-Aviv. Ira Sheskin, de la Universitatea din Miami, crede însă că ideea potrivit căreia evreii din SUA votează bazîndu-se pe tema Israelului “nu a fost niciodată adevărată”. Potrivit unui sondaj realizat în septembrie, 54% din evrei au menţionat ca temă prioritară economia, 16% reforma medicală şi doar 5% Israelul. Iar 61% dintre ei aprobă relaţia lui Obama cu Israelul.

Chiar şi aşa Mitt Romney nu a încetat să-l critice pe Obama pe această temă. În dezbaterea de la Lynn el l-a întrebat pe preşedinte de ce nu a vizitat Israelul (ceea ce nu au făcut nici Ronald Reagan, nici George Bush tatăl, în timp ce Bush fiul l-a vizitat de abia la sfîrşitul celui de-al doilea mandat). Deşi Obama invocă în favoarea sa colaborarea militară solidă, dînd exemplu cele 70 de milioane de dolari acordate Israelului pentru sistemul de apărare, Romney îl acuză că s-a distanţat de premierul Benjamin Netanyahu (prieten apropiat al republicanului de cînd au lucrat amîndoi la o firmă de consultanţă din Boston, în anii 70), dar care s-a întîlnit cu Obama de nouă ori în acest mandat. Romney a chestionat şi sprijinul lui Obama pentru Israel în faţa ameninţării programului nuclear al Iranului, deşi preşedintele şi-a exprimat de nenumărate ori sprijinul.

Republicanul mizează pe susţineri importante în discreditarea lui Obama şi în atragerea votului evreilor. Magnatul cazinourilor, Sheldon Adelson, implicat activ în politica israeliană şi promotor al tezelor lui Netanyahu, este principalul contribuabil al campaniei sale. Grupuri precum Coaliţia Evreo-Republicană (susţinut activ de Adelson) a alocat 6,5 milioane de dolari pentru a face campanie împotriva lui Obama (iar o treime din bani au fost investiţi la Florida). Republicanii sînt ajutaţi în campania lor de denigrare de personalităţi precum Ari Fleischer, fostul şef de presă al Casei Albe, sau ambasadorul lui Bush la ONU, John Bolton. În timp ce democraţii se folosesc de piese grele, precum fosta secretară de stat, Madeleine Albright. Lupta pentru fiecare vot este vitală pentru ambele tabere.