Vizita premierului chinez Li Qiang în Germania

Premierul chinez Li Qiang îşi începe luni prima călătorie în străinătate la Berlin, un partener din ce în ce mai important pentru Beijing, ce va fi urmată de o vizită oficială în Franţa, informează AFP.

După o primire luni dimineaţă de către preşedintele Frank-Walter Steinmeier, liderul chinez va participa apoi la consultări guvernamentale sino-germane cu echipa cancelarului Olaf Scholz.

Li Qiang, care a fost numit în această funcţie în martie, va continua cu o vizită oficială în Franţa, unde va participa la Summit-ul pentru un nou pact financiar global care are ca scop reformarea arhitecturii finanţelor globale pentru a răspunde mai bine provocărilor generate de încălzirea globală.

Acest dialog al Chinei cu Germania şi Franţa are loc într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt deosebit de tensionate. Secretarul de stat Antony Blinken se află în China de duminică.

Călătoria în Germania a premierului chinez promite să fie mai plină de evenimente decât cea din Franţa, după publicarea, pe 14 iunie, de către Berlin a unui document ce descrie China drept o forţă ostilă. Deşi „parteneră” a Germaniei, China acţionează „împotriva intereselor şi valorilor noastre”, acuză în special guvernul german în „Strategia sa de securitate naţională”. Pentru Berlin, prin acţiunile Beijingului,”stabilitatea regională şi securitatea internaţională sunt din ce în ce mai mult sub presiune”, iar „drepturile omului nu sunt respectate”.

Cu siguranţă, trebuie să „ne asigurăm că integrarea Chinei în comerţul mondial şi în relaţiile economice mondiale nu este împiedicată”, a asigurat cancelarul Scholz în cadrul prezentării acestei revizuiri a priorităţilor strategice ale Germaniei.

Principala economie a Europei este, de asemenea, conştientă de faptul că provocarea reprezentată de combaterea încălzirii globale nu poate fi îndeplinită fără angajamentul Beijingului. „Dar, în acelaşi timp, trebuie ţinut cont de problemele de securitate cu care ne confruntăm”, a avertizat Olaf Scholz.

Această strategie de securitate, care vizează şi Rusia, nu a fost bine primită de guvernul chinez.”Să iei în calcul şi să construieşti relaţiile internaţionale considerându-i pe ceilalţi drept concurenţi, rivali sau chiar adversari şi să transformi cooperarea normală în probleme de securitate sau politică nu va face decât să împingă lumea noastră într-un vârtej de divizare şi confruntare”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin.

Cel mai mare partener comercial al Germaniei şi o piaţă vitală pentru puternicul său sector auto, China a fost mult timp favorizată de Berlin. Sub mandatele cancelarului Angela Merkel, până la sfârşitul anului 2021, acest format de consultări sino-germane a fost unul regulat şi orientat spre cooperarea economică. Însă Germania şi-a înăsprit tonul în faţa ameninţărilor la adresa Taiwanului şi a acuzaţiilor de persecutare a minorităţii uigure. Pandemia de COVID-19 şi perturbarea comerţului internaţional pe care le-a provocat au deschis ochii germanilor asupra dependenţei excesive de China. Cuvântul de ordine este acum diversificarea parteneriatelor economice.

În cele din urmă, faptul că preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat invazia rusă în Ucraina a sfârşit prin a adânci decalajul dintre China şi Europa Occidentală şi în special Germania.

Dificultăţile întâmpinate de economia chineză, care se luptă să depăşească efectele pandemiei, motivează însă vizita în Germania a prim-ministrului Li Qiang, personalitate mai puţin politică decât preşedintele Chinei.

Li Qiang este „ţarul economic al lui Xi şi este responsabil cu redresarea economiei aflate în dificultate”, a declarat pentru AFP Ian Johnson, expert în China în cadrul think tank-ului american Council on Foreign Relations.

„Pentru China, Germania este cel mai important actor din Europa şi, pe măsură ce relaţiile cu Statele Unite se deteriorează, este în interesul Beijingului să cultive relaţii constructive cu cel mai mare jucător din Europa”, confirmă Thorsten Brenner din partea Global Public Policy Institute. Întrebarea care se pune, potrivit lui Brenner, este dacă Germania va „continua să joace jocul pretinzând că există un acord larg cu Beijingul” sau dacă „alege o nouă cale, spunând lucrurilor pe nume şi limitând declaraţia finală la domeniile în care există o cale reală de urmat pentru cooperare”.