Viitorul electric al Clujului

Țările din UE își propun ca până în 2050 să realizeze neutralitatea din perspectiva emisiilor de CO2. Pentru asta, din 2035, ar urma să nu mai fie vândute decât mașini noi electrice, iar cele cu benzină și motorină vor ajunge la final de parcurs. Obiectivul este de a reduce emisiile de CO2 produse de autoturismele și camionetele noi cu 100% comparativ cu 2021. Potrivit deciziilor adoptate la nivelul UE, până în decembrie 2026, se va monitoriza discrepanța dintre limitele de emisii și datele despre consumul de combustibil și energie înregistrate în condiții de trafic real.

În acest context, Făclia a încercat să afle cum se pregătește al doilea cel mai mare oraș din România, Cluj-Napoca să facă trecerea la energia verde nepoluantă.

Întrebat într-o conferință de presă despre strategia pe care o are Cluj-Napoca în acest sens, primarul Emil Boc a explicat că deja la nivelul municipiului s-a constituit un comitet pe de o parte pentru pentru prevenirea cât și pentru pregătirea viitoarelor provocări ale Clujului, printre acestea numărându-se și viitorul electric al Clujului.

„Am avut o primă ședință a comitetul de situații critice constituit pentru prevenirea și de pregătire a viitoarelor provocări ale Clujului. Una dintre provocări este cum pregătim Clujul electric, începând cu stațiile de încărcare până la puterea electrică. Cum ne pregătim pentru cutremure, pentru atacuri cibernetice, criza apei etc.

Următoarea ședință va fi în iulie și va avea ca temă cum pregătim Clujul electric pentru 2030-2050. Avem o colaborare foarte bună cu Electrica, cu universitățile pentru a pregăti orașul, pentru a vedea ce facem noi pentru a îndeplini acest obiectiv și a fi competitivi pentru că viitorul Clujului constă în cea facem acum deoarece toată lumea se uită la ce șanse de dezvoltare apar în condițiile acestor revoluții gigantice digitate, inteligență artificială și verde. Sunt cele mai mari provocări care vor schimba lumea.

Nu vreau să-l citez pe Stephen Hawking care spunea că inteligența artificială este cea mai mare revoluție din istoria omenirii, dar, atenție, să nu fie și ultima! Riscurile sunt existențiale dacă revoluția inteligenței artificiale este scăpată de sub control.

Reglementarea inteligenței artificiale atât etic cât și din perspectiva utilizării ei pentru scopuri scopuri care să aducă beneficii omenirii și nu dezastre este esențială”, a spus Emil Boc.

Edilul a precizat că municipiul Cluj-Napoca trebuie să fie pregătit să-și diversifice activitățile de dezvoltare, iar inovarea și IT-ul sunt motorul central.

„Avem sectorul bancar- sector important de dezvoltare, sectorul medical-sector important de dezvoltare, sectorul industrial-sector important de dezvoltare, sectorul industriilor creative- sector important de dezvoltare. Pentru asta vom face o strategie pe zona de dezvoltare. Aceste sectoare trebuie să le diversificăm astfel încât în funcție de șocurile care vor apărea în viitor să avem întotdeauna investiții și locuri de muncă bine plătite la Cluj-Napoca. Pentru asta avem nevoie de o strategie de dezvoltare pe tot ce înseamnă spațiul urban de la Huedin până la Gherla-Dej și de la Cluj-Napoca până la Câmpia-Turzii și conectarea Clujului cu ruralul pentru că deja zona metropolitană nu mai este suficientă.

Acum trebuie să gândim în comun aria urbană, aria rurală și conectivitatea dintre acestea, cu accente pe trei factori majori: autorități locale, universități și mediul de afaceri. Aceștia trei la masă, dacă la lucrează, asigură sustenabilitatea și viitorul Clujului. Între timp, trebuie ca noi să fim doi în unul, să modernizăm infrastructura pe care alții în UE au făcut-o acum 25 de ani: centuri, străzi, apă, canalizare, metrou, conectarea gării de aeroport, străzi, conectarea Clujului la autostradă, aeroport, dar și să ținem pasul cu 5G și cu toate noutățile în privința inteligenței artificiale pentru că dacă vom pierde trenul vom rămâne în urmă”, a explicat primarul.

Emil Boc a precizat că în 2026 va fi o evaluare riguroasă a Comisiei Europene care va stabili ce s-a făcut și ce se va face în continuare și care sunt banii necesari în continuare pentru eliminarea mașinilor cu motoare cu ardere. „Sunt mândru că fac parte dintr-un continent care până în 2030-2050 va respira aer curat. Că asta înseamnă să ne lungim viața. De fumat ne putem lăsa dar poluarea nu o putem ocoli. Această direcție este corectă a Uniunii Europene”, a menționat Emil Boc.

Edilul crede că vor fi greutăți majore pentru realizarea acestui deziderat, precizând că mai există o problemă legată de materialele critice necesare pentru producerea mașinilor electrice. „În sensul ca să nu înlocuiești dependența de gazul rusesc cu o altă dependență de materiile prime dintr-o altă parte a lumii pentru a produce mașinile electrice. Uniunea europeană trebui să fie în stare să asigure materiile prime de care este nevoie pentru această industrie și în colaborare cu țări democratice”, a punctat primarul.

Cosmin PURIȘ