Viitorul Afganistanului trece prin Bonn

El  Mundo

“La Conferinţa de la Bonn s-a pierdut o mare oportunitate”. Este ceea ce spun majoritatea analiştilor şi experţilor, cînd vorbesc despre conferinţa care a avut loc în Germania, în decembrie 2001, după căderea regimului talibanilor, pentru a pune temeliile noului stat afgan după ieşirea din cinci ani de fundamentalism şi izolare internaţională. Zece ani mai tîrziu şi la aceeaşi dată are loc a doua Conferinţă de la Bonn, însă de data aceasta nu se mai vorbeşte de oportunităţi, ci de ieşiri.

Este ceea ce au discutat miniştrii de externe din 90 de ţări, între care şi Spania, în oraşul german: cum să iasă din Afganistan fără ca ţara să se prăbuşească după plecarea trupelor internaţionale. La prima reuniune de la Bonn s-a pierdut o mare oportunitate, pentru că s-a dat undă verde ca unii din principalii criminali de război din ţară să facă parte din noul guvern, în loc să fie înlăturaţi. În acest fel, comunitatea internaţională a crezut că va evita boicotarea noii administraţii afgane.

Este adevărat că nu a fost boicotată, dar a fost ipotecată. Aceşti seniori ai războiului s-au cramponat de putere şi au corupt întregul stat. Şi tot aici vor rămîne, avînd în vedere că la a doua conferinţă această temă nici măcar nu va fi abordată, dimpotrivă. S-a optat pentru a acoperi totul sub un văl gros şi a orienta discuţiile spre cum va ieşi comunitatea internaţională din Afganistan, fără ca ţara să aibă de suferit, lucru care va da mari bătăi de cap, avînd în vedere că încă din start pare imposibil. Din punct de vedere politic prezenţa la putere a seniorilor războiului nu prezintă nicio garanţie. Din punct de vedere economic, Afganistanul depinde de ajutorul internaţional: 90 la sută din bugetul anual este alimentat de alte ţări, la care trebuie adăugată şi existenţa insurgenţiei armate din ţară.

Una din temele de discuţii de la Bonn este o posibilă negociere cu talibanii pentru a asigura succesul transferului de securitate de la forţele internaţionale la poliţia şi armata afgană. Pe agendă se află şi implicarea Pakistanului în pacea regională, dar acum nu mai este clar că acest lucru se va putea dezbate. Pakistanul a renunţat să-şi mai trimită ministrul de externe la Bonn, după ce 24 de soldaţi pakistanezi au murit la un post de control de la frontiera cu Afganistanul, din cauza unui bombardament al SUA.

NATO asigură că nu va face în Afganistan aceeaşi greşeală pe care a făcut-o Uniunea Sovietică în 1989. Altfel spus, să-şi retragă efectivele şi să lase ţara în voia sorţii. Afganistanul s-a cufundat atunci într-un război între facţiunile fundamentaliste. La Bonn s-a discutat şi implicarea comunităţii internaţionale în Afganistan după 2014, anul în care este prevăzută retragerea unei bune părţi a trupelor internaţionale.