Victor Ponta: Nu voi pune paie pe foc; voi fi acolo să sting focul cînd pasiunile sînt mari

AGERPRES: Domnule prim-ministru, de ce mai este nevoie de un nou acord preventiv cu FMI, în condiţiile în care analiştii economici spun că România trece printr-o perioadă bună, se vorbeşte de creştere economică, de deficit în limite, de indicatori macroeconomici buni?
    Victor Ponta: Că vorbim de interesul public, referitor la un nou acord cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, aşa cum aţi spus, da, România, să zic nu că trecem printr-o perioadă bună, este într-un fel ca un bolnav care a ieşit de la operaţie şi de la reanimare şi acum este în salon şi începe să se simtă bine. Însă sîntem departe de a fi performanţi şi, dacă vreţi, cea mai mare provocare pentru România şi pentru Guvernul care îl conduc este de a ieşi din acest cerc lung de tot, de mulţi ani, de dispute politice neconcretizate prin proiecte economice. Vreau foarte mult de data aceasta – după mulţi ani în care totul a fost o bătălie politică, nici nu mai contează cine a avut dreptate, cine nu – să trecem la momentul la care şi facem lucruri importante. Fonduri europene: ne-am certat ani de zile, în sfîrşit acum avem deblocate toate programele  şi trebuie să folosim banii. Infrastructură: ne-am certat ani de zile, nu am făcut autostrăzi, poate le facem acum. Proiecte economice importante. Deci, sîntem într-o perioadă mai bună, dar nu înseamnă neapărat că toate lucrurile merg bine şi e nevoie în acest context de a arăta un tip de stabilitate, pe care, oricît îl spunem noi, investitorii nu-l cred decît dacă este certificat de instituţii internaţionale şi un acord preventiv, pentru că nu vom lua bani de la FMI, Comisia Europeană, ci doar avem o garanţie din partea lor că în caz că, doamne fereşte, se întîmplă ceva, sînt alături de noi. Un acord preventiv e un semn că sîntem sănătoşi, cu analizele bine. În al doilea rînd, în acest fel ne împrumutăm mult mai ieftin: săptămîna trecută Guvernul s-a împrumutat în euro cu cea mai mică dobîndă din ultimii 23 de ani. Nu contează pentru mine acum, dar peste şapte ani viitorul Guvern – şi noi, pentru că, pînă la urmă, viitorul Guvern de unde dă banii, de la noi – va plăti mai puţini bani, cîteva sute de milioane de euro mai puţin dobînzi. În al treilea rînd, marea problemă a economiei româneşti este lipsa de creditare şi eu vreau ca prin acest acord Guvernul şi marile proiecte să se finanţeze de la Banca Mondială, de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, de la instituţii internaţionale, iar banii băncilor comerciale din România să rămînă pentru firmele private din România. Şi, în al patrulea rînd, este, dacă vreţi, pentru mine, care nu candidez la anul, şi un aliat în a rezista unor pusee de populism – hai să dăm din nou drumul la toţi banii, însă banii pe care nu-i avem, din păcate.

AGERPRES: Sînt de aşteptat în acest context noi concedieri?
    Victor Ponta: Nu. Nu vorbim de noi concedieri şi, oricum, nu ni le cer Comisia Europeană, Fondul Monetar, dar, dacă vorbim despre companiile de stat care trebuie să nu mai piardă bani cum au pierdut pînă acum, cazul poate cel mai strigător la cer este cel al Hidroelectrica care, timp de cîţiva ani, a fost în pierdere. Să ştiţi că pierderile acelea sînt din buzunarele românilor, nu pierderi aşa în general, le dădeam de la buget sau nu aveam taxe la buget. După un an de terapie de şoc, iată, anul acesta, Hidroelectrica, e pe profit din nou. La fel se întîmplă cu multe alte companii de stat. Asta este bine spre binele nostru, pentru că pînă la urmă noi nu trebuie să facem, să dăm un fel de ajutor de şomaj subvenţionînd companii care pierd bani, ci trebuie să facem aceste companii să fie profitabile, să fie mai bine organizate, să aibă loc mai puţine scheme de rubedenii şi de sifonări de bani către firme private. Haideţi să luăm un exemplu: Poşta Română are treizeci de mii şi ceva de angajaţi, în condiţiile în care ştiţi foarte bine cîţi mai folosim scrisori, folosim emailul, folosim alte tehnologii, e clar că trebuie restructurată. Nicio companie din Europa nu mai are un asemenea număr de angajaţi. Sigur că mă interesează ce se întîmplă cu fiecare dintre angajaţi, dar nici nu pot să le spun da, puteţi să rămîneţi 35.000, cînd nu mai există poşta de odinioară. Astfel, toate aceste lucruri care ţin de restructurarea companiilor de stat sau de implicarea capitalului privat în companiile energetice, Romgazul, Nuclearelectrica, ţin pînă la urmă de capacitatea noastră de a ne adapta la ceea ce înseamnă secolul al XXI-lea.

AGERPRES: Le-aţi cerut miniştrilor ca luna aceasta să aibă definitivat proiectul de buget. Pe ce piloni se construieşte bugetul pentru anul viitor?
    Victor Ponta: Da. Vreau în luna octombrie, la jumătatea lui octombrie, să avem practic datele noului buget – pentru ca, pentru prima dată în ultimii ani, nu ştiu cînd s-a mai întîmplat, să le discut înainte de a prezenta proiectul în Parlament, să discut cu toate grupurile parlamentare, atît cele ale USL, care susţin Guvernul, cît şi cele aflate în Opoziţie, din acest motiv m-am şi văzut cu cei de la PDL şi UDMR – bazate pe nişte estimări care sînt confirmate de Comisia Europeană, de FMI: şi de creştere economică şi de încasări la buget şi de deficit şi pe un lucru pe care România nu l-a avut în ultimii ani şi pe care vreau să-l facem de acum înainte de adoptarea bugetului şi anume stabilirea proiectelor de investiţii prioritare. Care sînt cele zece proiecte în care vrem în mod special să propunem bani: autostrăzi, care autostrăzi, poduri, care poduri, ce vrem să facem, informatizarea şcolilor, cîţi bani vrem să investim în spitale. Cred că va fi pentru prima dată mult mai clar la ce folosim banii anului 2014, să-i folosim mai puţin la lucruri care ţin de campanie electorală, asta e bine pentru ţară.

AGERPRES: În ce măsură sînt afectate discuţiile despre buget, domnule prim-ministru, de ceea ce se întîmplă în ultimele săptămîni în legătură cu proiectul de la Roşia Montană?
    Victor Ponta: Pe tema bugetului şi a tuturor celorlalte decizii guvernamentale, coaliţia de guvernare, USL-ul a funcţionat foarte bine şi nu văd absolut niciun lucru uimitor, nici la adoptarea bugetului, nici în continuare care să pună în pericol funcţionarea Guvernului şi a coaliţiei care îl susţine în Parlament. Proiectul cu Roşia Montană, în care, sigur, avem opinii diferite şi care a suscitat pe bună dreptate interesul media în ultimul timp, are o altă semnificaţie şi o spun, nu mă feresc să o spun, dacă nu facem proiectul Roşia Montană nu e o mare problemă pentru România, nu o să cadă România din asta, dar, dacă nu explicăm foarte clar de ce nu îl facem şi dacă creăm impresia că, de fapt, în România nu se face niciun proiect şi rămînem în bătălii politice. Pînă la urmă, nimeni nu a explicat, nici domnul Băsescu, nici domnul Antonescu, de ce sînt contra, au explicat că sînt contra mea, dar nu au explicat de ce sînt contra proiectului. Cei care investesc bani în România şi cei care dezvoltă proiecte în România sînt mai puţin interesaţi de părerea lui Băsescu, Antonescu sau Ponta. Vor să ştie dacă România este o ţară predictibilă pentru proiecte importante, sau dacă de fiecare dată rămînem în bătălia politică. Aşa încît îmi doresc foarte mult nu ca acest proiect neapărat să se facă, dar să stabilim un mod în care România se prezintă şi cînd decide, că acestea sînt cele zece proiecte mari pe care le face, să nu le schimbăm de fiecare dată doar din cauza bătăliilor politice.

AGERPRES: Estimaţi că în momentul de faţă e mai degrabă vorba de “vorbe multe şi scandal”?
    Victor Ponta: Categoric da, pentru că, dacă pot să rezum aceste prime zile de conflict politic, şi domnul Băsescu, şi domnul Antonescu şi domnul Blaga spun de fapt că nu sînt de acord cu legea din Parlament, dar sînt de acord ca Guvernul să facă exploatarea minieră, ceea ce e un pic contradictoriu, dar se încadrează în ideea de luptă politică. Hai să o facă Ponta şi după aceea noi îl criticăm şi vom vedea. Or, cînd vorbim de mari proiecte, eu cred că aceste mari proiecte pot fi susţinute pe termen lung numai dacă există un dialog şi un consens politic. Uitaţi-vă, am început proiectul cu autostrada Transilvania, s-a oprit din cauza bătăliilor politice. Am vrut să facem proiectul cu fonduri europene, România se dezvoltă din fonduri europene. Şase ani au fost bătălii politice. E, vreau să trecem de această fază, să decidem: acest proiect nu îl facem, dar care sînt proiectele pe care le facem?

AGERPRES: Din acest punct de vedere, dacă poziţiile contradictorii exprimate de preşedintele Băsescu, de Vasile Blaga nu ar fi o surpriză, vorbim de un partener la guvernare, de Crin Antonescu. Sînteţi dezamăgit de poziţiile exprimate de Crin Antonescu?
    Victor Ponta: Nu neapărat sînt dezamăgit, însă, în mod sigur, cer şi de la domnul Antonescu, şi de la domnul Blaga, şi de la toţi ceilalţi – mai puţin de la preşedintele Băsescu care anul viitor îşi termină mandatul şi nu prea îl mai interesează ce se întîmplă în România -, dar de la ceilalţi cei care rămînem în viaţa politică, într-o poziţie sau alta, cer un lucru esenţial: cînd vorbim de decizii importante în primul rînd să nu fugim de ele, să nu spunem “să le facă Guvernul, noi nu vrem să ştim”. Nu. Ştiţi toţi şi decidem toţi. Şi doi, luăm o decizie după ce cunoaştem, nu luăm decizia înainte, o anunţ la partid, mă duc la PSD, spun eu sînt contra şi, cînd sînt întrebat de ce sînt contra, nu ştiu să răspund. Nu. În cazul unei decizii cum e cea de la Roşia Montană, cum sînt multe altele de infrastructură, de mari proiecte economice, trebuie întîi să asculţi toate argumentele pro şi contra şi, în mod sigur, există argumente pro şi contra, după care votezi da sau nu.

 AGERPRES: V-aţi fixat un termen pentru finalizarea acestui proiect, şi vorbesc aici de traseul său legislativ, de ceea ce fac parlamentarii partidului pe care îl reprezentanţi. Pînă cînd aşteptaţi dezbaterea în Parlament?
    Victor Ponta: Da, noi avem un lucru agreat şi cu PNL, de a avea acea comisie specială, în care să fie chemaţi şi cei care sînt pentru şi cei care sînt contra, să fie expuse toate datele, să fie informat tot publicul românesc. Cînd s-a dat licenţa? În 1999. Ce prevede licenţa? Ce avantaje sînt pentru stat dacă se face, ce dezavantaje sînt dacă se face? Care e problema cu mediul? Ce se întîmplă cu poluarea din acea zonă, poluarea actuală şi eventuala poluare viitoare? Cît va dura această discuţie?

AGERPRES: I-aţi găsit pe reprezentanţii celor care fac protestele de stradă? Spuneaţi că sînteţi dispus să vorbiţi cu ei.
    Victor Ponta: Nu am primit decît de la una dintre organizaţiile neguvernamentale, Alburnus Maior, faptul că ei nu vor să stea de vorbă cu nimeni. Ceea ce e un lucru rău, eu cred că într-o societate democratică poţi să stai de vorbă cu orice adversar oricît de aprigă ar fi disputa, motiv pentru care nu voi înceta să caut o cale de dialog. În mod sigur, în Parlament, acolo unde sînt toate forţele politice şi unde este cel mai transparent loc de luare a deciziilor, acolo vor trebui toţi să stea la masă şi să se suporte, dacă vreţi, să se asculte măcar. Deocamdată, problema e că nimeni nu vrea să-l asculte pe celălalt şi eu fac eforturi să îi conving.
   
 AGERPRES: Dacă, în cele din urmă, Crin Antonescu (a mai spus-o sub diverse forme) este dispus să candideze la Preşedinţie chiar dacă va pierde sprijinul PSD, candidaţi anul viitor?
    Victor Ponta: Nu. Nu. Şi îmi doresc ca totuşi proiectul nostru politic, vorbesc de datoria noastră faţă de cei care ne-au votat, să meargă pînă la capăt pînă în 2016. Însă, în mod sigur, solidaritatea şi mai puţin scandal în public nu pot fi decît în avantajul României şi eu nu voi pune paie pe foc, dimpotrivă, voi fi tot timpul acolo să mai sting focul, chiar şi cînd pasiunile sînt foarte mari.

AGERPRES: Plecaţi în vizită în Statele Unite?
    Victor Ponta: Nu am în acest moment o agendă externă stabilită cu excepţia vizitei în Turcia care va avea loc poimîine.