Viaţa Literară la Cluj. Evocări, medalioane, amintiri, cronologie

Joi, 5 septembrie 2013, ora 12, va avea loc la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (str. Universităţii nr. 1) lansarea volumului Viaţa literară la Cluj. Evocări, medalioane, amintiri, cronologie.

Alcătuit de Irina Petraş, volumul este editat de Filiala clujeană a USR (în cadrul proiectului Scriitorul în cetate, lansat în 2005), cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, şi este dedicat împlinirii a 45 de ani de Echinox şi a 65 de ani de existenţă a Filialei Cluj a USR.

Volumul rememorează cele mai importante momente ale vieţii literare instituţionalizate din Cluj, dar şi din Transilvania. Prima parte aşează în ordinea (aproximativ) cronologică a subiectului lor evocări, medalioane, amintiri despre întîmplări cu scriitori din redacţii de revistă şi edituri, cenacluri, cluburi şi asociaţii, texte de o mare diversitate de stil şi abordare, de la cele sobru-academice, la unele epic-ludice sau nostalgice semnate de Ioan-Pavel Azap, Nicolae Balotă, Alexa Gavril Bîle, Mariana Bojan, Ion Brad, Leo Butnaru, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Al. Cistelecan, Ioana Cistelecan, Ion Cocora, Radu Constantinescu, Cornel Cotuţiu, Sanda Cordoş, Icu Crăciun, Ion Cristofor, Cseke Péter, Constantin Cubleşan, Dávid Gyula, Iulian Dămăcuş, Răzvan Ducan, Nicolae Dudaş, V. Fanache, Dinu Flămînd, Andrei Fischof, Vasile Gogea, Vistian Goia, Mariana Gorczyca, Ioan Groşan, Claudiu Groza, Gabriela Genţiana Groza, Săluc Horvat, Vasile Igna, Martha Izsák, Alexandru Jurcan, Gabriela Leoveanu, Toma George Maiorescu, Radu Mareş, Victor Constantin Măruţoiu, Virgil Mihaiu, Andrei Moldovan, Gavril Moldovan, Vlad Moldovan, Molnos Lajos, Daniel Moşoiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Mircea Muthu, Victor Nicolae, Virgil Nistor, Olimpiu Nuşfelean, Gheorghe Pîrja, Irina Petraş, Marta Petreu, Ioan Pintea, Petru Poantă, Aurel Podaru, Ion Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Titu Popescu, Horea Porumb, Ilie Rad, Aurel Rău, Radu Sergiu Ruba, Daniel Săuca, Miron Scorobete, Alexandru Sfîrlea, Virgil Stanciu, Aurel Şorobetea, Ion Taloş, Mircea Tomuş, Victor Ţarină, Adrian Ţion, Radu Ţuculescu, Cornel Udrea, Ion Vartic, Alexandru Vlad, Ion Vlad, George Vulturescu, Constantin Zărnescu, Iustinian Gr. Zegreanu ş.a. Partea a doua, Cronologie, transcrie cele mai însemnate evenimente legate de viaţa cărţilor şi a scriitorilor din zonă (Repere cronologice), iar într-o a doua secţiune, Evenimente la zi, ilustrează telegrafic viaţa Filialei din perioada 2005-2013. În anexe, imagini din arhiva Filialei clujene. Sînt reproduse peste 400 de fotografii cu o anume încărcătură istorică, de document.

Acestea, împreună cu alte sute de imagini din viaţa literară ardeleană urmează a fi arhivate pe un DVD aniversar, în 2014, însoţind Dicţionarul scriitorilor ardeleni (aflat pe masa de lucru a Irinei Petraş).

*

Cum se poziţionează scrisul literar clujean în context naţional?

Irina Petraş: „Aş aminti, mai întîi, că Filiala Cluj a USR este cea mai mare din ţară, după Bucureşti, cu 286 de membri activi, rezidenţi, majoritatea, în municipiul şi judeţul Cluj, dar şi în judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu şi în ţări precum Ungaria, Franţa, Germania, Israel, Suedia, SUA, Canada. Este şi cea mai activă, cu un proiect, Scriitorul în cetate, cunoscut şi recunoscut pentru evenimentele consistente pe care le pune la cale, pentru volumele pe care le editează, fie prin Concursul de debut Biblioteca tînărului scriitor, fie independent (Clujul literar, Cuvinte, 100 de ani de viaţă literară transilvană, Starea prozei, Clujul din cuvinte, Literatură tînără 2007, Cartea mea fermecată, Invitaţie la vers, Clujul în legende, Clujul din poveşti, Promenada scriitorilor etc.). Site-ul Filialei (www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro) probează cu asupra de măsură dinamismul Filialei noastre.

Dar, lucru extrem de important, scriitorii clujeni sînt personalităţi puternice şi distincte – singurătăţi, cum îmi place să spun –, cu opere de valoare nu doar naţională, ci şi internaţională. Nu voi da nume, dar se numără cu zecile cei care au fost răsplătiţi cu premii de prestigiu, ale căror cărţi au fost traduse în mai multe limbi de circulaţie, care contează printre scriitorii de raftul întîi ai României şi sînt prezenţi la manifestări culturale în străinătate. Scrisul clujean nu e provincial decît dacă sîntem de acord că lumea de azi în întregul ei s-a provincializat; nu e marginal, căci centrele sînt azi pretutindeni; şi nu e minor decît dacă uităm că existenţa unui popor se probează şi se asigură prin Cultura sa, chiar dacă statura artistului pare azi minimalizată” (răspuns la un chestionar apărut în Făclia, iunie 2013, şi propus de Michaela Bocu).