Veteran de război Vasile Roman, sărbătorit la împlinirea unui secol de viaţă

În decurs de o săptămînă, doi cetăţeni ai municipiului Dej au sărbătorit împlinirea unui secol de viaţă. Preotul Alexandru Nicula, născut la 14 februarie 1913, a fost primul, veteranul de război Vasile Roman, a fost cel de al doilea.

Născut la 22 februarie 1913, în localitatea Sînnicoara, Vasile Roman nu a fost scutit de şocurile tumultoasei istorii a secolului XX. La vîrsta de 23 de ani, în aprilie 1936, este încorporat ca puşcaş la Regimentul 81 infanterie Dej, de unde, dat fiind că este absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat, este trimis la Şcoala Militară de Subofiţeri de Infanterie. După absolvire, în 1938, Vasile Roman face parte din corpul subofiţerilor, cu grad de plutonier major.

Pe 22 iunie 1941, unităţi ale armatelor germană şi română au început Campania din Est împotriva Uniunii Sovietice („Operaţiunea München”), Armata Română intrînd în lupta de recucerire a Basarabiei şi Bucovinei în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941, pe un front cuprins între munţii Bucovinei şi Marea Neagră. Pînă în septembrie 1944, Vasile Roman face parte din Regimentul 10 Dorobanţi care, alături de alte 8 regimente, va participa la operaţiunea „Ucraina de Sud”, respectiv, luptele din regiunea Odessa, soldate cu numeroase pierderi de vieţi româneşti. Datorită acestor eroi însă, cea mai importantă lecţie a campaniei pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei rămîne cea a curajului şi a jertfei.

La 12 septembrie 1944 România semnează Armistiţiul cu Naţiunile Unite, asumîndu-şi obligaţia de a contribui cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist. Prin urmare, direct de pe Frontul de Est, Vasile Roman pleacă pe Frontul de Vest, de data asta în cadrul Batalionului 2 antitanc şi în calitate de comandant tun anticar. La 25 octombrie 1944 sînt eliberate ultimele localităţi româneşti, Carei şi Satu-Mare, dar România participă şi la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, mobilizînd pentru aceasta cca. 567.000 de soldaţi. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei şi în munţii Tatra, soldate cu mii de morţi. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie la 12 mai 1945.

Rănit de două ori, Vasile Roman este lăsat la vatră şi trecut în rezervă la 29 august 1945. Ulterior, pentru curajul şi spiritul de sacrificiu demonstrate pe cele două fronturi, este decorat cu Medalia „Crucea Comemorativă a celui de al II –lea Război Mondial”, prima adevărată medalie comemorativă pentru militarii români care au luptat în a doua conflagraţie mondială, instituită prin Legea nr. 68 din 15 iulie 1994.

Fost tehnician silvic, Vasile Roman a fost şi este un om activ, iubitor de natură şi sport. Un om cumpătat, pentru care cuvîntul „stres” este o necunoscută. Un om care nu a fost niciodată bolnav, care nu a luat niciodată medicamente şi pentru care, „a fi bun” este principala condiţie a stării de sănătate. La cei 100 de ani pe care i-a împlinit, continuă să fie optimist şi să gîndească la fel de pozitiv ca şi în tinereţe, convins fiind că viaţa merită să fie trăită nu cu încrîncenare, ci cu bucurie alături de cei dragi. Acum, la senectute, alături de copii, nepoţi şi strănepoţi.

Cu respectul cuvenit tuturor celor care au luptat în Marele Război, în numele naţiunii căreia îi aparţin, veteranul de război Vasile Roman a fost felicitat cu ocazia împlinirii a 100 de ani de viaţă, de primarul Costan Morar – atît ca reprezentant al tuturor dejenilor, cît şi în nume personal, de colonel dr. Dumitru Buda, şef de Stat Major al Bazei 4 Logistică „Transilvania” – ca reprezentant al Armatei Române, de Marioara Rebăltescu, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Filiala Dej şi de dr. George Ştefănescu, „cel mai tînăr” dintre cei 20 de veterani de război cîţi mai numără Dejul.

Diplomele şi plachetele aniversare înmînate cu acest prilej şi un pahar închinat cu cel sărbătorit şi membri familiei domniei sale, însoţite de toate urările de bine şi sănătate, au completat în mod festiv evenimentul şi multele aduceri aminte depănate cu vioiciune şi umor.

M. Vaida