Veşti bune

RADU VIDA

Arareori îngăduie zeii – vorba lu’ Stephan Zweig.

Conform unui principiu prost înţeles, mass media românească nu transmite decît orori: dezastre, crime, violuri. Tot ce-i mai abject în om, tot ce-i mai murdar în noi şi în afara noastră. Iar dacă asemenea evenimente nu se petrec, întră în funcţiune imaginaţia. Asta ca să mă exprim eufemistic. Şi nu mai contenesc ştirile despre posibile cutremure, inundaţii, despărţiri şi alte asemenea. O plăcere morbidă face ca, din cînd în cînd, să fim avertizaţi că vine sfîrşitul lumii. Şi, cînd vine ziua prorocită, se uită tot, lumea o ia de la capăt: omoruri, sex, minciuni, închisori, atentate…

E ca un badijonaj gastric să găseşti şi ceva care să-ţi facă ziua mai bună. Să nu pleci sau să nu vii de la serviciu încărcat cu energie negativă. Să nu faci riduri. Să nu încărunţeşti. Să nu dai în boli ascunse.

Am spus şi repet: noi, cei de la Făclia practicăm o presă obiectivă. Nu ascundem nimica sub… preş. Şi, mai ales, nu deformăm realitatea. Dar nici nu ne-am îmbolnăvit de extremismul contagios, în care selecţia ştirilor ce ajung la cititor să fie numai de o numită culoare. Neagră, dacă se poate. Şi, acestea fiind zise, atrag atenţia că nu ne-au murit lăudătorii! (Consultarea colecţiilor îmi va da, sută la sută, dreptate).

Dacă, acum, n-am să fac prea multe comentarii, e pentru că, simt asta, am picat în extrema cealaltă. Am selectat (greu, recunosc) o seamă de evenimente care nu au nimic în comun cu încrîncenarea cu care se face presă în ultimii 20 de ani. Ştirile, bune, cred, fac bine la psihic. Ştirile adevărate. Tonice. Dătătoare de speranţe. Între noi fie vorba, lumea s-a imunizat de veştile proaste. Şi, aproape că nu-i pasă. E o reacţie firească la prea-multul şi prea plinul veştilor proaste. Din acest motiv, cred, ştirile încurajatoare surprind. Atrag atenţia. Şi incită.

Iată, bunăoară, Comisia Europeană. A făcut un studiu. Pe care, sincer, nu ştiu cum de nu l-a păstrat „la secret”. Auziţi! Municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat, în urma unui sondaj, printre 41.000 de respondenţi din 79 de oraşe ale Uniunii Europene, ca fiind oraşul cel mai primitor de pe continent. Urmează Luxemburg, Cracovia şi Copenhaga. Dar noi sîntem pe locul I! Iar Atena pe ultimul loc. Ne-am obişnuit să fim ultimii. La toate capitolele. Sau primii – la matrapazlîcuri. Aproape că nici nu ne mai pasă, pentru că,vinovaţi sau nu, tot sîntem arătaţi cu degetul. Acum, însă… Au fost întrebaţi şi clujenii ce părere au despre alte oraşe. Şi, mai ales, despre oraşul lor. 75% dintre ei au apreciat că le place să trăiască în oraşul lor. (Bucureştenii, spre exemplu, n-au reuşit să adune decît 40% de răspunsuri favorabile).

Ei, bine, şi Institutul Naţional de Statistică ne descreţeşte frunţile în acest sfîrşit de săptămînă. Au scăzut preţurile de consum în luna septembrie cu 0,6%; au crescut exporturile în euro cu 7,9 %; au scăzut importurile cu 1,3%, cu directe consecinţe asupra deficitului comercial. Aşadar, reducerea TVA la pîine şi produsele de panificaţie a dat roade. Aşa că, într-un viitor nu prea îndepărtat, putem spera că se va întîmpla acelaşi lucru şi cu alte produse alimentare de bază. Carnea, bunăoară.

Ce aer respirabil, nu? Să poţi trăi măcar cu speranţa că, mîine, va fi un pic mai bine. Iar poimîine… Putem spera să ajungem pe Saturn şi Jupiter, unde, spun specialiştii, plouă cu diamante. Pe bune. Nu: n-am vrut să insinuez că ar trebui să ne îmbogăţim brusc. Dar, pentru un pic de romantism, ar fi plăcut să alergăm printre picăturile de carbon, ce fascinează sexul frumos.

A! Şi să nu uit: cel puţin pentru acest sfîrşit de săptămînă, se anunţă vreme frumoasă. Dacă nu chiar în toate localităţile ţării, măcar în suflete.

Bucuraţi-vă, aşadar!