VAN GOGH ÎN ALB ŞI NEGRU

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie publică de cultură care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită la vernisajul expoziţiei VAN GOGH ÎN ALB ŞI NEGRU. 100 DE HELIOGRAVURI DUPĂ DESENELE DIN COLECŢIA HYDDE NIELAND, care va avea loc vineri, 17 februarie 2017, de la ora 17, la sediul central al instituţiei, str. Memorandumului nr. 21. Expoziţia, organizată de Centrul Cultural şi Academic Olandez Cluj-Napoca şi Merkur Plus, cuprinde 100 de heliogravuri realizate după desenele lui Vincent van Gogh, tipărite de editura şi tipografia Versluys en Scherjon din Utrecht în anul 1905. Operele de artă expuse reprezintă imagini cu dimensiunea de 10 x 10 cm, extrase din colecţia industriaşului olandez Hydde Nieland din Dordrecht, care, la rândul său, le-a achiziţionat cu ocazia expoziţiei Van Gogh deschise la Haga în anul 1892. Datorită calităţii şi clarităţii lor, imprimările din ediţia Versluys en Scherjon reprezintă cel mai bine caracterul desenelor artistului.

Desenele lui Van Gogh sunt recunoscute în principal datorită compoziţiilor, care prezintă o anumită tensiune arhetipală. Deşi el desenează cu creionul, stiloul de trestie, cărbunele sau creta albastră sau neagră (uneori amestecă tehnicile), peisajele şi figurile sunt reprezentate în stilul său, în lumina unică a lui Van Gogh. În timp ce picturile sale în ulei sunt cunoscute pentru folosirea vibrantă a culorilor, prezentându-ne frumuseţea vieţii, în desenele lui nici o culoare nu deranjează ochii. Putem vedea cum a văzut el lumea cu adevărat. „Sensibilitatea şi inteligenţa sunt o combinaţie periculoasă pentru că oamenii sunt siguri că viaţa poate fi diferită” (Romano Guardini). Această frază a teologului şi filosofului german/elveţian descrie diferenţele şi contextul desenelor şi picturilor în ulei ale lui Van Gogh. Pentru desen, el a folosit orice hârtie disponibilă. „Bust de ţărancă” a fost desenată pe un plic. Van Gogh a făcut multe schiţe înainte de a începe să picteze. Prin desen, el putea prinde mai uşor lumina şi imaginea. De asemenea, a făcut schiţe ale picturilor în ulei după ce le-a terminat pentru a le putea expedia fratelui său Theo.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 17 februarie – 9 aprilie 2017, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei,
str. Memorandumului nr. 21.

Vincent van Gogh s-a născut la 30 martie 1853, în Zundert, Olanda. A intrat în comerţul cu artă în 1869, lucrând la Goupil & Cie in Den Haag. Mai târziu, a încercat mai multe meserii (de două ori a dorit să devină preot reformat, apoi a fost predicator în Borinage). A început să picteze în 1880. Într-o perioadă scurtă de aproape 10 ani, Vincent Van Gogh a creat mai mult de 2.500 opere de artă, mai cunoscute fiind, de departe, picturile sale în ulei. În februarie 1888 s-a mutat la Arles, în sudul Franţei. A dorit să înfiinţeze un „atelier de sud” unde artiştii să locuiască şi să lucreze împreună. Doar prietenul său Paul Gauguin a acceptat, după câteva ezitări, după ce Van Gogh i-a promis că îi plăteşte călătoria şi şederea acolo. Din cauza personalităţii lor prea dificile, cei doi s-au certat, iar Gauguin a plecat după doar două luni. A fost momentul în care Van Gogh şi-a tăiat o mică parte din lobul urechii sale stângi. Deprimat şi făcând crize de epilepsie, a stat până în aprilie 1889 în spitalul din Arles, la cererea cetăţenilor care erau speriaţi de comportamentul său straniu. Hotărât să nu locuiască singur, s-a mutat la clinica de psihiatrie din St. Remy. Acolo a pictat, dar s-a simţit ca într-o închisoare. În 1890, Van Gogh s-a întors în nord şi a început să fie tratat de colecţionarul de artă şi psihiatrul dr. Paul Gachet din Auvers-sur-Oise. A încetat din viaţă la 29 iulie 1890, împuşcându-se în piept în localitatea Auvers-sur-Oise din Franţa.