Valorificarea resurselor locale în mediul rural

Pe lîngă agricultură, locuitorii satelor mai au şi alte preocupări. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989 şi în mediul rural au apărut diferite uniţăti de prestări servicii sau de industrializare care folosesc din plin resursele natrurale din zonele respective. Am avut ocazia să întîlnesc zeci de întreprinzători particulari din zona municipiului Gherla care au înfiinţat diferite unităţi de panificaţie, patiserie-cofetărie sau de prelucrarea laptelui. Începem chiar cu ultima, avînd în vedere că împrejurimile municipiului de pe Someş sînt deosebit de bogate în efectivele de vaci, materia primă fiind valorificată prin unitătile de prelucrare a laptelui.

Un exemplu concret în acest sens constituie apreciata firmă SC „Picolact” SA din Iclod, unde în perioada verii se preiau zilnic de la gospodarii zonei peste 10.000 litri de lapte. Aici se produce cea mai bună telemea din judeţul Cluj, şi cînd afirmăm acest lucru ne gîndim la desfacerea acestui produs chiar şi dincolo de graniţele judeţului, în Oltenia, de exemplu, unde lactatele de la Iclod se bucură de mare căutare. De altfel, cei 14 angajaţi ai firmei produc zilnic peste 15 feluri de brînzeturi de cea mai bună calitate.

Trecem mai încolo şi ne oprim în comuna Mintiu Gherlii, unde există un bine dotat laborator de cofetărie-patiserie „ALEXIT”, unde – fără exagerare – se fac prăjituri şi alte produse de patiserie cum numai acasă la mama mai găsim. Nu întîmplător gherlenii şi clujenii caută mereu dulciurile realizate de această firmă renumită. Nici de brutării moderne nu duce lipsă zona respectivă.

La Bonţida cumpărăm totdeauna cu plăcere pîinea produsă de societatea comercială „EMIDO”, al cărui administrator, domnul Alexandru Pop doreşte să diversifice producţia prin inaugurarea unei noi linii de patiserie.

Unităţi de panificaţie am mai văzut şi în comuna Sic (chiar şi două!), unde am admirat şi o superbă pensiune – „Sovirag” (chiar la intrarea în comună dinspre Gherla) -, unde se servesc mîncăruri tradiţionale locale, produse din materia primă realizată chiar pe raza acestei frumoase aşezări (să ne gîndim doar la renumiţii cozonaci, kurtoş sau la gulaş). Materia primă ce se foloseşte la prepararea acestor specialităţi locale se produce în împrejurimile satului. Sicanii sînt mîndri că localitatea lor este vizitată an de an de sute de turişti străini şi care ştiu să aprecieze la justa valoare produsele agricole şi culinare caracteristice meleagurilor de pe Cîmpia Transilvaniei.

Iată că unde sînt preocupări gospodăreşti pentru valorificarea bogăţiilor naturale din mediul rural, acolo se înfiinţează şi noi locuri de muncă pentru tinerii satelor, exemplele de mai sus fiind elocvente pentru protecţia socială a locuitorilor comunelor din împrejurimile municipiului Gherla. Oricum, acolo mai sînt şi resurse locale neexploatate, ne gîndim aici în primul rînd la înfiinţarea unei fabrici de conserve de peşte, ţinînd cont de lacurile piscicole de la Ţaga sau Geaca, unde există posibilităţi în acest sens. Lipseşte doar iniţiativa!?

SZEKELY Csaba