Un nou proiect de educație muzeală la MNIT

La Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei s-a dat startul unui nou proiect de educație muzeală, realizat în parteneriat cu Asociația HaiHui printre cuvinte și intitulat  „Cele 12 papirusuri. De la viață la nemurire în Egiptul Antic”.

„Pentru că primul proiect de educație muzeală «7 Coline, 7 Povești» (aferent expoziției «LIMES – Frontierele Imperiului Roman în Dacia»), derulat printr-un parteneriat cu asociația HaiHui printre cuvinte, a avut un mare succes în rândul copiilor, ne-am gândit să continuam acest tip de activități, în același format. Deschiderea expoziției « ZMEA –  Zei și Muritori în Egiptul Antic» s-a potrivit perfect ideii noaste. Astfel, începând cu ultima zi din luna ianuarie, la MNIT se demarează un nou proiect de educație muzeală, intitulat «Cele 12 papirusuri. De la viață la nemurire în Egiptul Antic»” – precizează coordonatorul proiectului din partea MNIT, muzeograf dr. Monica Bodea.

Proiectul de educație muzeală are ca obiectiv principal stimularea interesului participanților față de istoria Egiptului antic, prin intermediul „poveștilor” unor piese de excepție expuse în cadrul expoziției amintite. Proiectul este structurat pe 12 activități/ 12 papirusuri, a început în ultima zi din ianuarie și se termină în luna decembrie 2023. În fiecare lună a anului se va ține câte o activitate (de aici fiind ales și numărul de 12 papirusuri). Fiecare activitate începe printr-un tur ghidat în sălile expoziției, urmat apoi de o „istorie”, apoi de o „poveste”. Nu vor lipsi nici surprizele pe care micii participanți le  vor descoperi spre finalul fiecărei activități.

O activitate durează două ore și se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani. Numărul de locuri alocate fiecărei activități diferă în funcție de activitate și de spațiul expozițional ales.

„Colecția egipteană deținută de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei s-a constituit în special prin intermediul unor donații către Societatea Muzeului Ardelean, efectuate, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, de o serie de nobili transilvăneni, printre care s-a distins baronul Balázs Orbán. Acesta a fost cel care a pus bazele colecției egiptene, oferind, în anul 1860, Societății Muzeului Ardelean, 44 obiecte orientale, majoritatea de proveniență egipteană. Orbán a achiziționat bunurile respective în urma călătoriilor sale în Țara Sfântă, Egipt și Grecia, «călătorii care au lăsat pe veci urme de neșters în sufletul său». Alte donații de artefacte egiptene către Societatea Muzeului Ardelean, efectuate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului următor, se datorează conților Gergely Bethlen, Ábrahám Nemes și Géza Kuun.

La începutul secolului al XX-lea, colecția egipteană a Societății Muzeului Ardelean a intrat în posesia unui bun cultural de o valoare deosebită, respectiv o mumie umană, împreună cu cele două piese ale sicriului care au adăpostit-o (cutia și capacul), datând din Epoca Ptolemaică și provenită din săpăturile arheologice de la Gamhud, Egipt. Mumia a ajuns la Cluj în anul 1909, în urma donației omului de afaceri Fülöp Back (1862-1958) din Budapesta, reprezentantul firmei Orosdi-Back din Cairo. Back a fost cel care, în anul 1907, a finanțat primele și totodată unicele săpături arheologice efectuate de specialiști austrieci, maghiari și polonezi din Monarhia Austro-Ungară, la Sharuna și Gamhud, în nordul Egiptului. Vestigiile arheologice descoperite în aceste două puncte, printre care se aflau și 70 de sarcofage cu mumii, au fost împărțite apoi între Muzeul din Cairo și sponsorul cercetărilor arheologice.

Colecția egipteană se constituie în special din obiecte votive și funerare, cea mai importantă piesă reprezentând-o o mumie umană depusă într-un sicriu de lemn pictat provenind de la Gamhud, din Egiptul de Mijloc. Ansamblul face parte dintr-un grup de sarcofage descoperite în aceeași necropolă, care, după descoperire, au fost distribuite mai multor muzee din lume. O bună parte se află în prezent la muzeul din Cairo, altele la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta, câteva la Viena, la Cracovia, două în România – la Cluj-Napoca, respectiv Sibiu” – precizează muzeograf dr. Monica Bodea.

Expoziția „Zei și muritori din Egiptul antic” a fost deschisă la MNIT în luna septembrie 2022, fiind rezultatul unui proiect finanțat din Granturile SEE 2014-2021, prin Programul RO-CULTURA. Va fi deschisă pentru vizitatori pe o perioadă de 5 ani, timp în care MNIT are în vedere derularea mai multor proiecte educaționale.

„În nici o altă civilizație nu ar putea exista o îmbinare mai armonioasă între «istorie» și «poveste». Există o linie atât de subțire care face trecerea dintre cele două «lumi». Ceea ce face povestea este doar să faciliteze trecerea spre un «atunci» îndepărtat al istoriei, să deschidă mai ușor și jucăuș pentru copii poarta spre Egipt. Copiii sunt gata oricând să asculte o poveste, iar noi acum le spunem povestea faraonilor, a ritualurilor și a descoperirilor arheologice, le spunem povestea culturii egiptene cu toate misterele ei. Cât de ușor se poate observa cum istoria și povestea sunt «cusute» împreună în termenul din engleză history/story! Ce poveste frumoasă: A fost odată …..ISTORIA! A fost odată… Egiptul!” – spune prof. înv. primar Luminița Bratu, președinte al asociației HaiHui printre cuvinte.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut