Un nou episod din povestea controversată a retrocedării Muzeului “O. Goga’’ de la Ciucea

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este programat mîine un nou termen în procesul de recurs privind retrocedarea către urmaşi ai Veturiei Goga a Muzeului „Octavian Goga” de la Ciucea. Recursul în acest dosar a început în luna iunie, însă din cauza cererii de intervenţie accesorie depusă de către profesorul Mircea Popa, în numele Asociaţiei „Despărţămîntul Asociaţiunii Astra” Cluj, a fost amînat pentru 15 octombrie. Mircea Popa a solicitat instanţei să reanalizeze ”consideraţiile care au dus la concluziile acceptării parţiale a dreptului de moştenire”, să respingă acţiunea revendicatorilor şi să evalueze şi opinia oficiilor juridice ale Uniunii Scriitorilor şi Academiei Române.

În documentul depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Mircea Popa a explicat că din actul de întîmpinare al oficiului juridic Cluj lipseşte precizarea că ‘’patrimoniul lăsat de poetul Octavian Goga la Ciucea are caracter de cimitir şi de locaş de veci’’. ‘’Consider deosebit de importantă această precizare, deoarece locul de veci al unui om de stat, fost prim ministru şi şef de partid, om de cultură şi autor al unei opere impresionante, a cărei valoare a intrat în patrimoniul universal, nu poate deveni obiect de tranzacţie ( iar memoria lui postumă „nu se discută, ci se afirmă”, aşa cum a spus-o în procesul memorandiştilor la Cluj, Ioan Raţiu), mai ales atunci cînd el este învestit şi cu un uriaş potenţial simbolic. Mormîntul de la Ciucea al lui Octavian Goga are un predominant caracter de reculegere şi fortificare morală, jucînd rolul de altar de închinare pentru naţie, echivalent cu însemnătatea euharistică a unei mănăstiri. Mormîntul lui Goga de la Ciucea simbolizează altarul jertfelor aduse de români de-a lungul timpului în lupta lor pentru realizarea unităţii naţionale, întrucît Goga a fost solul şi trîmbiţa care anunţa salvarea iminentă a neamului de la robia seculară. Mausoleul lui de la Ciucea nu este numai Panteonul nostru spiritual, dar şi un testament şi un memento pilduitor pentru vizionarismul politic pe care el l-a trasat urmaşilor. A te atinge de memoria lui sfîntă înseamnă a-i întina imaginea, a altera credinţa neamului în viitorul lui, înseamnă a macula imaginea anului 1918 şi semnificaţia celui care va veni în curînd, în 2018, cînd vom sărbători o sută de ani de la Marea Unire’’, a explicat Popa. La termenul de joi, juriştii Consiliului Judeţean Cluj vor încerca să convingă instanţa că decizia dată în apel a fost nelegală, drept care se impune casarea sentinţei Curţii de Apel Bucureşti şi recunoaşterea dreptului de donaţie.

Procesul privind retrocedarea Muzeului ’’Octavian Goga’’ din Ciucea a început în 2005 cînd Florin-Gheorghe Mureşanu, Radu Mureşanu şi Eugenia Mureşanu, pretinşi urmaşi ai Veturiei Goga, au deschis o acţiune în revendicare. Aceştia solicitau constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcută de Veturia Goga Statului Român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri. În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingînd cererea de revendicare. Hotărîrea nu a fost definitivă iar pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti.

În apel, Consiliul Judeţean Cluj a făcut toate eforturile pentru a salva Muzeul ”Octavian Goga” de la Ciucea. Juriştii de la judeţ au adus numeroase probe pentru a arăta că actul de donaţie făcut de Veturia Goga a fost perfect legal şi făcut cu consimţămînt total. În ciuda probelor prezentate de Consiliul Judeţean Cluj, Curtea de Apel Cluj a admis apelul urmaşilor Veturiei Goga, constatînd că donaţia este lovită de nulitate absolută. „Admite în parte cererea de chemare în judecată completată şi precizată. Constată nulitatea absolută a donaţiei realizate prin Oferta de donaţie autentificată sub nr.1209 din 17.02.1966, Decizia nr.132 din data de 17.02.1966 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Cluj, Actul de donaţie autentificat sub nr.326 din 10.06.1966 şi Decizia nr.616 din data de 23.06.1966 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Cluj”, a precizat instanţa bucureşteană.
C.P.