Ultima şansă pentru Turcia să fie în Uniunea Europeană?

ABC

Se deschid din nou porţile Europei pentru Turcia? Raportorul Parlamentul European pentru această ţară, Ria Oomen-Ruijten, a cerut deschiderea capitolelor de negociere 23 şi 24 (sistemul judiciar şi drepturile omului şi, respectiv, justiţia, libertatea şi securitatea) în procesul de aderare la UE, într-un raport care se bucură de sprijinul Comisiei pentru afaceri externe a PE. În timp ce ministrul turc al afacerilor europene, Egemen Bagis, crede că Franţa ar putea ridica blocarea pe care o menţine asupra capitolului 19, referitor la politica socială şi locurile de muncă.

Aceste progrese au revitalizat un proiect ce părea complet muribund. În octombrie, Comisia Europeană a emis cel mai defavorabil raport de la începerea acum zece ani a procesului de aderare, ca urmare, în principal, a regresului în materie de libertăţi democratice al ţarii. Potrivit lui Bagis, raportul lasă spaţiu “unor ipoteze injuste şi neîntemeiate ale extremiştilor din unele părţi ale Europei” şi este “o tentativă deliberată de a zădărnici eforturile Turciei”.

Pe de altă parte, însuşi premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, sugerase idei precum intrarea în UE, dar nu în zona euro, sau restabilirea pedepsei cu moartea în Turcia (la care se renunţase tocmai pentru a lansa procesul de aderare) de exemplu pentru liderul kurd al PKK, Abdullah Öcalan. Această dezbatere a fost însă abandonată odată cu începerea convorbirilor la nivel înalt între autorităţile turce şi însuşi Öcalan pentru a obţine o încetare a violenţei.

Dar venirea Irlandei la preşedinţia europeană şi o nouă serie de condiţii au făcut ca un diplomat european să vorbească despre “o atmosferă total nouă” în 2013, datorită, în principal, “noii administraţii franceze care a avut fără îndoială un rol, alături de o muncă în colaborare pentru eliminarea vizelor pentru turci”. În decembrie, Comisia Europeană a anunţat că Germania, Olanda şi Danemarca vor elimina vizele pentru turcii angajaţi în sectorul serviciilor pentru o durată mai mică de trei luni, fapt ce a avut un “efect pozitiv”, potrivit funcţionarului european.

Provocările rămîn totuşi “formidabile, atît pe plan politic cît şi economic”, spune el. Aderarea la zona Schengen de liber tranzit şi rezidenţă este “incompatibil cu politicile de deschidere ale ţărilor vecine de la frontiera de sud-est a Turciei” asigură el. Alţii sînt însă mai optimişti. Este cazul lui Faruk Sen, care conduce un “think-tank” dedicat investigării percepţiilor turcilor faţă de UE. Potrivit studiilor sale, numărul turcilor care consideră posibilă intrarea Turciei în UE a scăzut, de la 78 % în 2005, la 17 % în 2012. O scădere care se explică prin “îmbunătăţirea situaţiei economice interne, în paralel cu criza din Europa şi escaladarea islamofobiei în UE”, spune expertul.

Totuşi Uniunea Europeană rămîne principalul partener comercial al Turciei, fără ca Rusia, China sau ţările din Golf să poată deveni o alternativă. “În pofida recesiunii şi a încetinirii economiei, investiţiile şi fondurile europene au continuat să vină în Turcia”, spune diplomatul european. “Toată lumea îşi dă seama că nu există alt drum decît cel de a rămîne împreună”. Iar anul care a început va fi mai mult decît decisiv.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.