UE şi SUA duc negocieri secrete privind crearea unei uniuni comercial-economice transatlantice

Vzgliad

Uniunea Europeana şi Statele Unite ale Americii au revenit la ideea înfiinţării unei zone economice libere transatlantice în sprijinul economiilor lor greu încercate în ultimul timp. Experţii întrevăd în aceasta o încercare de a contrabalansa economiile în dezvoltare ale Chinei şi Indiei, dar apreciază că punerea în practică a acestui plan nu va fi uşoară, întrucît UE şi SUA sînt în competiţie una cu alta.

Într-o atmosferă de confidenţialitate absolută, UE şi SUA pregătesc un acord privind crearea unei zone economice libere transatlantice. Occidentul nu are de gînd să predea o parte din poziţiile sale în noua economie globală ţărilor emergente, în special grupului BRICS “(Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud)”.

Deocamdată se ştie despre desfăşurarea unor runde de consultări destinate pregătirii unor acorduri privind comerţul agricol, investiţiile reciproce, impozitarea, recunoaşterea reciprocă a standardelor în medicină şi în alte domenii.

După cum subliniază publicaţia amintită, iniţiativa creării uniunii comercial-economice transatlantice îi aparţine cancelarului german Angela Merkel. Acest proiect a apărut în 2007, însă atunci ideea a întîlnit opoziţia Washingtonului. În special, “la încercările SUA de a bloca planul” dnei Merkel s-a referit în presă comisarul european pentru industrie Günter Verheugen.

La începutul primăverii 2007, Germania a prezentat un pachet de propuneri privind armonizarea legislaţiei între UE şi SUA în domeniile economic şi comercial. Miza acestui pas a fost crearea condiţiilor pentru formarea în viitor a zonei de liber schimb între UE şi SUA.

Cu toate acestea, conform unor reprezentanţi ai Comisiei Europene, Statele Unite au formulat numeroase obiecţii într-o gamă largă de aspecte tehnice. Astfel, ideea privind zona liberă transatlantică a fost îngropată sub un morman de detalii, a căror punere de acord putea să dureze decenii.

Referitor la parteneriatul transatlantic, impozitele la comerţul cu mărfuri ar putea fi eliminate. În prezent, acestea se cifrează în medie la 3-4%. Pentru SUA şi Europa acesta este un nivel relativ scăzut, dar volumul schimburilor comerciale este într-atît de mare, încît prin anularea lor PIB-ul SUA ar putea creşte cu 1,5%, iar cel al UE, cu 0,5%. Volumul exportului în UE şi SUA ar creşte în acest caz cu 17%, de aproape cinci ori mai mult decît în urma semnării acordului de liber schimb între SUA şi Coreea de Sud.

În plus, parteneriatul transatlantic va duce la liberalizarea pieţei serviciilor, cum ar fi telecomunicaţiile, utilităţile asigurările, publicitatea, serviciile informatice şi finanţele. Piaţa serviciilor ocupă aproximativ 70% din economia SUA şi UE. În 2010, companiile americane au oferit europenilor servicii de aproximativ 610 miliarde de dolari, în timp ce serviciile companiilor europene pentru americani s-au cifrat la 820 miliarde de dolari.