UE a găsit “cheia” la contractele cu Gazprom

Uniunea Europeană (UE) continuă lupta pentru transparenţa pieţei energetice. La un an după declaraţiile privind necesitatea de a dezvălui conţinutul acordurilor gazifere şi petroliere ale unor ţări concrete, această decizie a fost aprobată de Consiliul UE. Cel mai tîrziu în luna martie ţările din UE trebuie să-i prezinte Comisiei Europene (CE) toate acordurile interguvernamentale în domeniul petrolului şi gazului, iar deja de la începutul anului viitor CE va putea participa la toate negocierile şi aviza modul în care noile contracte corespund legislaţiei. Acest lucru nu va avea mare influenţă asupra pieţei în general, însă va crea probleme pentru anumiţi furnizori, în principal pentru Gazprom.

Consiliul UE a aprobat mecanismul privind schimbul de informaţii despre acordurile interguvernamentale în domeniul energeticii semnate de membrii UE şi terţe ţări. Noul document prevede înştiinţarea obligatorie a CE cu privire la acordurile interguvernamentale existente, urmînd ca aceasta să facă respectivele acorduri accesibile tuturor altor state membre ale UE. De asemenea, CE va participa la negocieri în calitate de observator, în cazul în care va fi solicitat în acest sens de o ţară membră în UE, şi va verifica modul în care noile acorduri corespund legislaţiei europene.

Decizia va intra în vigoare după 20 de zile de la data publicării în buletinul oficial al UE, estimativ în noiembrie. După aceasta, membrii UE vor avea trei luni pentru a transmite CE acordurile interguvernamentale, cu semnalarea tuturor problemelor confidenţiale pe care acestea le-ar putea conţine. În cazul semnării de noi documente, ţările vor trebui să anunţe CE: dacă noile acorduri vor “stîrni dubii”, atunci verificarea ar putea dura circa 9 luni, fapt care ar putea tărăgăna negocierile dintre ţări şi le-ar putea complica.

Cu toate acestea, comisarul european Günther Ottinger, vechi luptător contra monopolului Rusiei pe piaţa europeană a gazului, este convins că noua lege constituie primul pas practic în direcţia majorării transparenţei din relaţiile interguvernamentale în domeniul energeticii. În opinia lui Ottinger, acest lucru va asigura certitudinea legislativă pentru adoptarea de decizii investiţionale, susţinute adesea de acorduri interguvernamentale, şi va îmbunătăţi poziţiile în negociere ale ţărilor din UE. După cum precizează CE, urmează să fie “dezvăluite” circa 90 de acorduri: 30 în domeniul petrolului, 60 – al gazului.

Prima dată despre necesitatea de a-i dezvălui condiţiile acordurilor a fost subliniată de CE în septembrie 2011, cînd a prezentat noul program pentru securitate energetică, program ce presupunea o abordare “mai serioasă şi mai lipsită de compromis” faţă de negocierile cu furnizorii de resurse energetice. De fapt, UE nu ascundea că iniţiativa se referea în primul rînd la importul de petrol din Libia şi de gaz din Rusia. De altfel, chiar şi dintre membrii UE nu toţi sprijineau “majorarea transparenţei”: potrivit informaţiilor neoficiale, împotrivă se pronunţau Italia şi Grecia, care au obţinut reduceri substanţiale din partea Gazprom, dar şi Franţa.

Gazprom, care livrează în Europa peste 150 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, nu a dezvăluit niciodată condiţiile acordurilor cu ţări concrete şi formula de calcul a preţului pentru acestea. La începutul lui septembrie, CE a declanşat împotriva concernului rus o anchetă antimonopol. Tocmai în cadrul acestei anchete, CE îi va solicita Gazprom informaţii despre contracte, însă, prin decretul său din 11 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin le-a interzis companiilor strategice ruse, între care şi Gazprom, să dezvăluie informaţii organismelor unor terţe ţări.

Monopolul rus a subliniat în repetate rînduri că nu intră sub incidenţa legilor europene. Însă, noile legi trebuie să fie îndeplinite de ţările din UE, care vor trebui să dezvăluie condiţiile acordurilor interguvernamentale în domeniul livrărilor de gaz.